Kremlinul relansează spectrul unui conflict global, după ce a sugerat că ar putea desfășura arme hipersonice cu capabilitate nucleară în Venezuela, la doar 3.200 de kilometri de coasta Statelor Unite. Scenariul amintește izbitor de criza rachetelor cubaneze, din 1962.
Amenințările Moscovei vin pe fondul tensiunilor tot mai mari apărute între Washington și Caracas, în special după ce șeful Casei Albe a declarat că Venezuela „a tratat foarte prost” Statele Unite.
Potrivit vicepreședintelui Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat, Alexei Juravliov, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, „nu există niciun obstacol” în calea furnizării către Caracas a rachetei balistice cu rază intermediară „Oreșnik”.
Oficialul rus a adăugat că Rusia oferă Venezuelei „aproape întreaga gamă de armament, de la arme ușoare la avioane”, însă detaliile privind volumele și tipurile exacte de echipamente sunt „strict secrete”. „Americanii ar putea avea parte de câteva surprize!”, a mai avertizat Juravliov, într-un interviu acordat publicației Gazeta.ru.
El a menționat, de asemenea, racheta de croazieră „Kalibr” ca pe o altă posibilă opțiune, subliniind că niciun tratat internațional nu interzice astfel de transferuri.
Putin îl amenință pe Trump din Venezuela
Aceste declarațiile apar în contextul solicitărilor repetate pentru sprijin militar, formulate de regimul autocratului venezuelean Nicolás Maduro către Rusia, China și Iran.
Documente interne ale administrației americane, obținute de ziarul „The Washington Post”, dezvăluie că președintele Maduro i-a cerut personal lui Putin finanțare, radare, precum și servicii de reparații pentru avioane și rachete, inclusiv pentru drone și echipamente de război electronic primite din Iran.
Autoritățile de la Caracas susțin că aceste demersuri au scop pur defensiv, invocând „încercuirea” țării de către forțele americane din Marea Caraibelor.
SUA au desfășurat recent o flotă fără precedent de avioane de luptă și drone în regiune, pentru a intercepta traficul de droguri către Nord.
Arme cu focoase nucleare
Racheta hipersonică „Oreșnik”, prezentată oficial anul trecut și aflată acum în producție de serie, este o armă capabilă să transporte focoase nucleare.
Potrivit Moscovei, racheta poate atinge viteze ce depășesc Mach 10 și are o rază de acțiune de până la 5.500 de kilometri, suficientă pentru a lovi marile orașe americane chiar de pe teritoriul Venezuelei.
Președintele Putin a descris prima utilizare a acestei arme, într-un atac asupra unei ținte din Ucraina, în noiembrie 2024, drept „un moment de cotitură”, în timp ce fostul lider rus Dmitri Medvedev a afirmat că „Oreșnik” „a schimbat cursul conflictului ucrainean”.
Dezvăluirile vin în contextul eforturilor Rusiei de modernizare a arsenalului său nuclear în 2025.
Pe 29 octombrie, Putin anunța testarea cu succes a dronei subacvatice nucleare „Poseidon”, un dispozitiv capabil să lovească zonele de coastă cu încărcături radioactive și cu autonomie practic nelimitată, datorită propulsiei cu reactor nuclear.
Cu doar opt zile înainte, pe 21 octombrie, Moscova efectuase primul zbor pe distanță lungă al rachetei de croazieră „Burevestnik”, tot cu propulsie nucleară. Putin susține că aceasta oferă „rezistență superioară” față de orice rival intercontinental.
Marți, liderul de la Kremlin a decorat echipele de dezvoltatori implicați în aceste programe, lăudând „perspectivele” lor, în pofida sancțiunilor occidentale.
Analiștii internaționali amintesc însă că atât „Poseidon”, cât și „Burevestnik” s-au confruntat de-a lungul anilor cu întârzieri, accidente și probleme tehnice.
Cu toate acestea, ultimele teste arată că Rusia continuă să investească masiv în aceste proiecte.
Tensiunile nucleare s-au extins și peste Atlantic. Trump a ordonat recent trimiterea a două submarine cu propulsie nucleară „în regiuni corespunzătoare” - interpretate de observatori ca fiind Marea Caraibelor și apele rusești - după o convorbire telefonică tensionată cu Medvedev, pe tema amenințărilor nucleare.
Potrivit publicației „The New York Times”, Trump i-ar fi spus fostului președinte rus: „Ai grijă ce spui”, înainte de a ordona trimiterea unui submarin în apropierea coastelor Rusiei, ca răspuns la testul „Poseidon”.
Întrebat dacă există planuri pentru lovituri asupra Venezuelei, Trump a evitat un răspuns direct: „Cum aș putea răspunde la asta? Să presupunem că există planuri - cine ar recunoaște așa ceva?”, a spus el.
Un scenariu periculos
Paralela cu Criza Rachetelor din Cuba este evidentă; atunci, ca și acum, o superputere își poziționa armele ofensive în vecinătatea directă a SUA, provocând o blocadă navală și o confruntare la limita războiului nuclear.
În 1962, președintele John F. Kennedy transmitea un ultimatum clar: orice rachetă lansată din Cuba va fi considerată un atac asupra SUA și va declanșa o ripostă totală contra Uniunii Sovietice.
Analiștii internaționali atrag atenția că situația actuală prezintă riscuri similare celor din criza rachetelor cubaneze. „Institutul pentru Studiul Războiului” de la Washington recomandă ca SUA să „blocheze livrările, să depisteze din timp pregătirile și să impună costuri rapide”, dacă Rusia va încerca să amplaseze armament strategic în emisfera vestică.
Deși războiul din Ucraina a tensionat și a diminuat resursele militare ale Moscovei, amenințările lui Juravliov par să indice o strategie de testare a determinării administrației Trump - una care, cel puțin la nivel declarativ, urmărește o relație mai cooperantă cu Putin.
Totuși, o asemenea mișcare ar putea complica relațiile Rusiei cu alți aliați. De exemplu, regimul lui Bashar al-Assad din Siria a cerut sprijin suplimentar, anul trecut, dar a primit doar asistență limitată, întrucât Kremlinul a preferat să concentreze resursele pe frontul ucrainean.
În acest context, Venezuela - bogată în petrol, dar izolată internațional - ar putea deveni un partener strategic pentru Moscova.
De altfel, Rusia pare să se transforme într-un refugiu pentru „dictatori în derivă”, încercând să-și extindă influența globală, în pofida dificultăților de pe frontul ucrainean.
Între timp, Pentagonul menține o supraveghere sporită în regiune. În octombrie, bombardiere strategice B-52 au efectuat misiuni de patrulare deasupra Mării Caraibelor, într-un semnal clar de avertisment către Moscova și Caracas.
Deocamdată, sub deviza „America pe primul loc”, promovată de Trump, tensiunile din emisfera vestică continuă să crească.
De cealaltă parte, intensificarea activităților Rusiei în domeniul rachetelor ar putea oferi Kremlinului pârghii suplimentare de presiune, dar riscă, totodată, să complice eforturile diplomatice într-o regiune deja instabilă.