Ministrul educației, Johan Pehrson, a explicat că reforma vizează o „revenire la bazele educației”, concentrându-se pe învățarea timpurie a cititului, scrisului și matematicii. „Aceasta va oferi copiilor o mai bună oportunitate de a dezvolta abilități de bază precum cititul, scrisul și socotitul și de a atinge obiectivele școlare,” a declarat el.
Totuși, criticii susțin că această schimbare contravine cercetărilor care subliniază beneficiile învățării bazate pe joc pentru dezvoltarea copiilor. Specialiștii în educație, precum Christian Eidevald, profesor la Universitatea Södertörn, avertizează că renunțarea la metodele bazate pe joc pentru copiii de șase ani ar putea afecta dezvoltarea lor cognitivă și emoțională. „Prin introducerea copiilor într-un cadru educațional mai formal, riscăm să pierdem beneficiile metodelor bazate pe joc, care sunt fundamentale pentru învățarea timpurie,” a spus Eidevald, potrivit The Guardian.
Un alt grup de academicieni, inclusiv Ingrid Pramling Samuelsson, profesor la Universitatea din Göteborg, au semnalat că această schimbare nu ia în considerare nevoile de dezvoltare ale copiilor și poate duce la pierderea competențelor specializate ale educatorilor preșcolari.
Cu toate acestea, unii experți consideră că reforma este necesară. Johannes Westberg, profesor de educație la Universitatea Groningen, a afirmat că măsura va aduce Suedia în linie cu restul Europei, unde educația formală începe mai devreme.
Reforma va fi însoțită de alte măsuri educaționale, precum crearea de „școli de urgență” pentru relocarea temporară a copiilor în caz de probleme la școală și investiții sporite în manuale pentru reducerea utilizării ecranelor în învățare.