Vara lui 2017 va marca împrospătarea politică a partidelor de dreapta. Un refresh obligatoriu după înfrângerea la scor suferită la parlamentarele din decembrie. Începând cu PNL şi USR, majoritatea formaţiunilor de pe dreapta eşichierului politic îşi vor reaşeza plăcile tectonice în urma unor Congrese extraordinare pentru alegerea unor lideri providenţiali. Bătălia dintre facţiunile interne va aduce în multe cazuri pericolul scindării.
Cel mai aşteptat Congres al anului este cel în urma căruia se va alege preşedintele unic al noului PNL. Convenţia Naţională a liberalilor a fost programată pentru data de 17 iunie, în condiţiile în care “reconstrucţia” partidului va începe de la firul ierbii cu alegeri interne în fiecare filială locală. Teoretic, Congresul din iunie ar trebui să reprezinte ultima etapă în procesul de unificare dintre vechiul PNL şi fostul PDL, un moment prevestitor pentru alegerile prezidenţiale din 2019. Practic, însă, tensiunile dintre cele două tabere au devenit mai acute ca oricând odată cu apropierea alegerilor, degringolada internă transformând partidul Brătienilor într-o “uniune de triburi” împărţite pe interese politice. Astfel, majoritatea organizaţiilor judeţene îl susţin pe fostul deputat Ludovic Orban, în vreme ce tabăra portocalie s-a împărţit deocamdată între Cătălin Predoiu şi liderul PNL Cluj, Alin Tişe. O parte din partid îl susţine pe fostul secretar general Dan Motreanu, iar ultimele zvonuri spun că fostul premier Dacian Cioloş vizează şi el o candidatură la Congres. Cioloş nu se bucură însă de sprijin în partid, singurii aliaţi fiindu-i fosta şefă Alina Gorghiu şi liderul PNL Bihor, Ilie Bolojan. Fricţiunile interne ar putea degenera în iunie după alegerea noului lider, iar cei frustraţi de rezultat se pot împrăştia la nevoie în mai multe zări politice: pedeliştii au oricând o uşă deschisă în PMP-ul lui Băsescu, în timp ce mulţi dintre vechii liberali tânjesc în taină la mirajul puterii oferit pe tavă de partidul lui C.P. Tăriceanu. Congresul PNL ar putea marca şi o “redefinire ideologică” a partidului, în condiţiile în care lideri cu greutate, inclusiv Crin Antonescu, au acuzat transformarea liberalilor în portavocea DNA, o strategie care a dus partidul sub 20% la ultimele alegeri.
Ludovic Orban, candidat la şefia PNL: Vreau ca PNL să devină forța politică dominantă în societatea românească, să reprezinte România dinamică, civilizată, România oamenilor care trăiesc cinstit pe propriile picioare.
Primul Congres din istoria USR
Şi partidul lui Nicuşor Dan, Uniunea Salvaţi România, se pregăteşte pentru Congres, primul din istoria formaţiunii. Prima mare adunare din istoria useriştilor va avea loc la Cluj, în luna martie sau cel mai târziu în mai, scopul fiind acela de a consolida filialele din teritoriu şi de a legitima prin vot liderul suprem al partidului. Inclus în mod ciudat printre partidele de dreapta, USR nu şi-a asumat niciodată vreo ideologie, liderii săi afirmând în repetate rânduri că “nu suntem nici de stânga, nici de dreapta, suntem doar anti-sistem”. Divizarea pe criterii ideologice reprezintă, de altfel, cea mai mare problemă a partidului, formaţiunea antisistem fiind formată din oameni cu viziuni politice diametral opuse, de la stângişti cu influenţe progresiste, la creştini-conservatori cu afinităţi de centru dreapta. “Va trebui să găsim o cale. Fie, cum a anunțat Nicușor Dan, ne vom rupe în USR-dreapta, USR-stânga. Fie va trebui să găsim o propunere convingătoare care să fie acceptată de toţi, ceea ce e foarte dificil”, avertiza Clotilde Armand la începutul anului. De altfel, conflictele în care a fost implicată franţuzoaica au generat iritare în interirorul formaţiunii, soţul său fiind exclus din partid după o postare critică la adresa conducerii, în vreme ce Clotilde nu s-a ferit să afirme că s-a simţit “izolată” de aripa pro-Nicuşor. O confruntare Clotilde – Nicuşor pentru şefia partidului nu ar fi exclusă, deşi franţuzoaica nu s-a decis încă în privinţa candidaturii. Chiar şi aşa, USR îşi va păstra identitatea de partid antisistem, adversar al partidelor tradiţionale şi susţinător declarat al acţiunilor anti-corupţie.
Clotilde Armand, vicepreşedinte USR: În afară de extrema dreaptă, avem la noi tot spectrul (n.r. - politic) şi e greu să găsim o propunere de valoare care să îi împace pe toţi. De asta şi luptele care se văd puţin în exterior.
Daniel Constantin, la judecată
Autointitulat drept “unicul partid liberal din România”, ALDE se află, mai nou, în pragul scindării. Mai multe organizaţii judeţene fidele lui C.P. Tăriceanu au adoptat rezoluţii prin care cer organizarea unui Congres extraordinar şi alegerea unui preşedinte unic al partidului. Mişcarea l-ar viza pe nr. doi din partid, copreşedintele Daniel Constantin, cel care a creat numeroase probleme în interirorul coaliţiei de guvernare. Constantin este suspectat în partid că ar fi negociat pe sub masă cu liberalii înaintea alegerilor parlamentare, pentru a trece cu oamenii săi la PNL, mutare care nu s-a mai realizat ca urmare a scorului ruşinos obţinut de liberali în alegeri. Recent, acelaşi Constantin a produs tensiuni în coaliţie după ce a cerut adoptarea unui regulament prin care liderii ALDE să aibă drept de semnătură pentru orice decizie luată în alianţă. Revendicările s-ar fi produs peste capul lui Tăriceanu, iar dacă PSD le-ar fi respins, Constantin ar fi dezertat alături de aripa care provine din fostul PC. Pe fondul acestor neînţelegeri, echipa lui Tăriceanu forţează organizarea unui Congres în urma căruia vicepremierul Constantin ar putea fi îndepărtat din partid.
PMP trage de cârmaciul Băsescu
După ce a promis că va fi cel mai vocal lider al Opoziţiei, Traian Băsescu a anunţat recent că va preda ştafeta de lider al PMP. Deocamdată, prioritatea PMP o reprezintă alegerile din fiecare organizaţie judeţeană, un Colegiu Naţional fiind convocat pentru 3 martie la Braşov. Spre sfârşitul anului, “popularii” vor convoca şi Congresul pentru a alege un alt căpitan de navă, însă în lipsa unui lider-locomotivă partidul vrea să-l convingă pe Băsescu să rămână la cârmă. “Noi avem speranţa, cel puţin eu, că preşedintele Traian Băsescu va continua să conducă acest partid şi după viitorul congres”, a declarat preşedintele executiv Valeriu Steriu. Cu sau fără Băsescu la timonă, PMP va juca în continuare la două capete, sub aparenţa adversităţii faţă de acţiunile PSD.
Traian Băsescu, preşedinte PMP: Sincer cred că mi-am atins obiectivul politic de a crea un partid nou şi mi-am încheiat şi misiunea politică în fruntea PMP.