28 de parlamentari AUR au semnat pentru depunerea acestei inițiative legislative care vizează modificarea și completarea legii 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, proiectul fiind depus la Parlament, cu solicitarea dezbaterii lui în procedură de urgență.
Concret, propunerea legislativă vizează ca, la articolul 9, după alineatul al treilea, să se introducă trei noi alineate. Primul vrea să instituie că „amânarea prezentării în fața comisiilor de anchetă parlamentară poate fi admisă, la cererea persoanei citate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile acesteia”. Al doilea dorește ca „în situația neprezentării persoanei în fața comisiei parlamentare a persoanelor prevăzute la alineatul 3 (adică orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în celelalte organe ale administrației publice și care poate avea cunoștință despre o faptă sau împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei, persoane care sunt obligate să se prezinte – n.red), fără a se fi dispus amânarea, acestea se sancționează”.
Sancțiuni, sub obligația de a fi aplicate
Sancțiunile prevăzute în textul proiectului de lege sunt două. Respectiv, reducerea cu 10 la sută a indemnizației lunare sau a salariului brut pe luna în curs sau imediat următoare, în cazul primei neprezentări, sau reducerea cu 50 la sută a indemnizației lunare sau a salariului brut pe luna în curs sau imediat următoare, începând cu a doua neprezentare. Ultimul alineat introdus stabilește în sarcina conducătorului autorității sau instituției în care își desfășoară activitatea persoana citată de a aplica aceste sancțiuni.
Conform expunerii de motive, semnată de deputatul AUR Ringo Dămureanu, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, iar, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, drept pentru care aceștia trebuie să aibă acces neîngrădit la orice informație de interes public, toate autoritățile publice fiind obligate să asigure informarea corectă a membrilor Parlamentului asupra treburilor publice pe care le gestionează, fără posibilitatea de a se sustrage de la această sarcină. „Comisiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care poate avea cunoștință despre o faptă sau împrejurare anchetată”, se arată în documentul citat.
Autorul legii mai susține că Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului pentru activitatea sa și, împreună cu celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, este obligat să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestuia.
Se invocă necesitatea restabilirii încrederii populației în Parlament
„Cu toate acestea, neprezentarea persoanelor cu funcții publice sau care dețin funcții de demnitate publică în fața comisiilor de anchetă parlamentară reprezintă o situație des întâlnită în activitatea desfășurată în cadrul acestor structuri parlamentare”, arată cei de la AUR, care subliniază că „de multe ori, deși au obligația legală de a se prezenta la ședințele la care au fost citate, aceste persoane ignoră solicitările comisiei de anchetă parlamentară și refuză să se prezinte, cu toate că răspunsurile lor pot fi utile și concludente, prin raportare la obiectivele și scopul anchetei. Aceste persoane, prin prisma calității pe care o dețin, au o responsabilitate sporită față de cetățeni, funcțiile acestora nefiind privilegii de care se bucură fără obligații, ci, din contră, fiind poziții-cheie pe care le ocupă exclusiv în vederea asigurării unei bune funcționări a instituțiilor publice, având obligația de a acționa în interes public”.
În expunerea de motive se mai arată că aceste comisii de anchetă parlamentară sunt responsabile cu investigarea și dezvăluirea faptelor care pot afecta buna funcționare a instituțiilor publice și pot duce la încălcarea legii, iar refuzul nemotivat al persoanelor cu funcții publice sau al deținătorilor de demnități publice de a se prezenta „poate submina misiunea acestora și poate afecta grav încrederea cetățenilor în instituțiile publice”.
Autorul legii dorea, initial, să introducă și posibilitatea suspendării contractului de muncă
În opinia deputatului Ringo Dămureanu, acest refuz de a se prezenta poate fi interpretat și ca „o încercare de a ascunde informațiile relevante sau de a evita responsabilitatea pentru acțiunile lor”.
De asemenea, se precizează că, în lipsa unor sancțiuni efective, „așa cum se întâmplă în prezent”, „atitudinea și comportamentul sfidătoare ale persoanelor citate care refuză să se prezinte în fața comisiilor de anchetă se va perpetua, cu consecința știrbirii autorității de care Parlamentul de bucură și a încrederii acestuia în fața populației”.
Cei de la AUR voiau, inițial, să aplice sancțiuni și mai drastice decât cele care se regăsesc în proiectul de act normativ. În expunerea de motive, scrie că „prezenta propunere legislativă vine în completarea cadrului legislativ existent și introduce sancțiuni aplicabile de drept persoanelor legal citate ce nu se prezintă în fața comisiilor de anchetă, concretizate prin reducerea indemnizației lunare ori a salariului, respectiv prin suspendarea raporturilor de serviciu, a contractului de muncă ori a actului care constituie temeiul ocupării funcției în cadrul Guvernului sau al celorlalte organe aflate sub control parlamentar”. Prin aceste sancțiuni, „se vor preîntâmpina, pe viitor, situațiile în care persoanele care lucrează în Guvern sau în celelalte organe ale administrației publice refuză, nejustificat, prezentarea în fața comisiilor de anchetă”.