În urma preocupărilor exprimate de statele membre și de părțile interesate cu privire la gradul de pregătire al companiilor și administrațiilor, precum și cu privire la problemele tehnice legate de noul sistem de informații, colegiuitorii au sprijinit simplificarea specifică a procesului de due diligence de către Comisie. Colegiuitorii au eliminat, de asemenea, „perioada de grație” propusă inițial de Comisie pentru companiile mari și mijlocii, optând în schimb pentru o prelungire clară a datei de aplicare pentru toți operatorii până la 30 decembrie 2026, cu o marjă suplimentară de șase luni pentru microoperatori și operatorii mici. EUDR a intrat în vigoare la 29 iunie 2023, dar obligațiile de fond trebuiau să intre în vigoare pe 30 decembrie 2025 (cu o amânare până la 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici).
Principalele elemente ale acordului
Mandatele ambelor instituții au fost foarte similare în ceea ce privește amânarea aplicării regulamentului și introducerea unor măsuri suplimentare de simplificare, concentrându-se pe reducerea sarcinilor administrative, păstrând în același timp obiectivele regulamentului.
Conform acordului, obligația și responsabilitatea de a depune declarația de diligență necesară vor reveni exclusiv operatorilor care introduc produsul pe piață pentru prima dată. Colegislatorii au convenit că numai primul operator din aval din lanțul de aprovizionare va fi responsabil pentru colectarea și păstrarea numărului de referință al declarației inițiale de diligență, mai degrabă decât pentru transmiterea acestuia mai departe în lanț.
De asemenea, a fost clarificată declarația simplificată pentru microoperatorii și operatorii primari mici. Acești operatori vor depune o singură declarație simplificată și vor primi un identificator de declarație, care va fi suficient în scopuri de trasabilitate.
În plus, ambii colegislatori au subliniat importanța asigurării unui schimb continuu cu experții, părțile interesate și toți operatorii relevanți privind implementarea EUDR. Acest lucru ar trebui să aibă loc în cadrul existent al platformei multipartite a grupului de experți al Comisiei privind protejarea și restaurarea pădurilor lumii. Ambele instituții au convenit, de asemenea, să solicite autorităților competente să raporteze Comisiei perturbările semnificative ale sistemului IT pentru a asigura buna funcționare a sistemului, dar cu flexibilitate pentru a minimiza sarcinile administrative.
În efortul de a reduce și mai mult sarcina administrativă, colegiuitorii au convenit, de asemenea, să elimine anumite produse tipărite (cum ar fi cărți, ziare, imagini tipărite) din domeniul de aplicare al regulamentului, reflectând riscul limitat de defrișare asociat cu aceste articole.
Comisia Europeană a fost însărcinată de ambii colegiuitori cu efectuarea unei revizuiri a simplificării și prezentarea unui raport până la 30 aprilie 2026. Raportul ar trebui să evalueze impactul și sarcina administrativă a EUDR, în special pentru operatorii mai mici, și să indice modalități de abordare a problemelor identificate, inclusiv prin orientări și îmbunătățiri ale sistemului informațional. Raportul ar trebui, acolo unde este cazul, să fie însoțit de o propunere legislativă.
Ce înseamnă EUDR pentru companii
Regulamentul (UE) 2023/1115 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor („Regulamentul EUDR”) va schimba modul în care numeroase companii se pot aproviziona, produce și vinde anumite bunuri în Uniunea Europeană. Companiile care lucrează cu lemn, carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc sau soia (ori produse care le conțin), vor avea obligația să demonstreze că lanțul de aprovizionare nu „ascunde” defrișări și că respectă legislația țării de producție. Lipsa verificării originii produselor de bază relevante și/sau nedepunerea declarației de diligență necesară în sistemul informatic EUDR pot atrage sancțiuni severe, stabilite la nivel național, care pentru persoanele juridice pot ajunge la amenzi de minimum 4% din cifra de afaceri anuală totală realizată la nivelul UE, la care se pot adăuga confiscarea produselor și a veniturilor obținute, precum și alte măsuri cu caracter disuasiv, proporțional și eficient, inclusiv în cazul încălcărilor repetate.