Propunerea legislativă pusă zilele trecute pe masa senatorilor, care vizează modificarea şi completarea Legii nr.256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România, este inițiată de doi deputați PSD - Viorel Salan și Ileana Cristina Dumitrache – și susținută de alți peste 50 de parlamentari, majoritatea din aceeași formațiune politică.
„În România, profesia de dietetician sau nutriționist-dietetician a fost considerată multă vreme una care nu necesită studii superioare, apoi însă, în concordanță cu evoluțiile pe plan mondial, a devenit profesie reglementată ce necesită pentru exercitare studii superioare de profil și a fost reglementată prin Legea nr. 256/2015 ca profesie liberală”, spun inițiatorii în expunerea de motive, precizând că, pe parcursul celor nouă ani de la adoptarea acestei legi, au fost constatate „zone de vid normativ” în privința nevoilor specifice ale domeniului dieteticii. Prin urmare, „este necesară o intervenție legislativă urgentă pentru corectarea principalelor neajunsuri ale formei actuale a Legii nr. 256/2015”, modificările prevăzute în proiectul de lege fiind făcute pe baza propunerilor Colegiului Dieteticienilor din România (CDR), precum și ale asociațiilor din domeniu și universităților care au această specializare.
Aviz de liberă practică doar cu masterat sau stagiu supervizat
În primul rând, documentul reglementează stagiul profesional de un an pentru dieteticienii care au promovat examenul național de dietetician autorizat, în vederea obținerii autorizației de liberă practică.
Astfel, persoanele care vor să profeseze ca dieteticieni pe teritoriul României „sunt obligate să dețină o autorizație de liberă practică, eliberată de CDR, sau să exercite profesia sub supervizarea unui dietetician autorizat care îndeplinește condițiile de a fi supervizor, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, adoptate de Guvern, pe baza propunerilor CDR, sau a unui medic specialist sau primar pentru regimul igienico-dietetic recomandat în patologiile pentru care acel medic are certificată specialitatea sau competența conform legislației specifice profesiei de medic”, stipulează proiectul legislativ.
Totodată, pentru ca cei care au promovat examenul național de dietetician autorizat să poată obține autorizația de liberă practică, aceștia vor fi obligați să facă „dovada efectuării unei perioade de practică sub formă de stagiu” de un an, conform legislației privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, în domeniul nutriției și dieteticii, ca exercitare a profesiei sub supervizare sau să obțină o diplomă de masterat în domeniul nutriției și dieteticii (ce atestă obținerea a 120 de credite transferabile).
Patru grade profesionale: de la stagiar la primar
Una dintre cele mai importante modificări este introducerea gradelor profesionale, așa cum este și la medici.
„Gradele profesionale în profesia de dietetician sunt:
a) dietetician stagiar;
b) dietetician generalist;
c) dietetician specialist;
d) dietetician primar”, prevede proiectul de lege.
Sunt introduse, de asemenea, noi forme de exercitare, în mod independent, a profesiei de dietetician, pe lângă cele două existente în forma actuală a legii (cabinet individual și societate civilă de dietetică).
„Formele independente de exercitare a profesiei sunt cele reglementate ca și cabinete individuale, asociate sau grupate sau societăți civile profesionale de dietetică”, conform documentului, care clarifică și modurile și locurile în care poate fi exercitată profesia de dietetician, în funcție de gradul profesional.
„Modurile de exercitare a profesiei de dietetician sunt:
a) ca salariat;
b) ca funcționar public, militar, demnitar sau altă funcție publică;
c) ca titular de cabinet de dietetică;
d) ca asociat într-o societate de dietetică;
e) ca dietetician colaborator, cu statut de persoană ce desfășoară activități economice independente din sfera profesiilor liberale, ce nu constituie o formă de exercitare a profesiei, ci este în colaborare cu o asemenea formă;
f) ca voluntar exterior în asociații sau fundații care activează ca forme de exercitare a profesiei sau ca membru ce desfășoară în virtutea acelei calități activitate neremunerată în domeniul dieteticii în acea asociații care activează ca forme de exercitare a profesiei”, prevede inițiativa legislativă.
În document se precizează, însă, că un dietetician stagiar nu va putea fi titular al unui cabinet de dietetică și nici asociat într-o societate de dietetică.
Proiectul reglementează, de asemenea, sancțiunile disciplinare pentru încălcarea legii de către membrii CDR. Sancțiunile disciplinare pot include și: excluderea din profesie, cu anularea autorizației de liberă practică, suspendarea dreptului de a exercita profesia, dar și „deschiderea acțiunii de dizolvare judiciară a formei cu personalitate juridică de exercitare a profesiei de dietetician” în cazurile în care există încălcări grave sau repetate a normelor legale.
Celor care nu profesează ca dieteticieni timp de 5 ani li se suspendă de drept autorizația de liberă practică și vor trebui să promoveze din nou examenul național de dietetician autorizat.
Într-o perioadă în care obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare au luat amploare, prin adoptarea acestor măsuri, mai mulți români vor putea să beneficieze de serviciile profesioniștilor în domeniul dieteticii și nutriției, fără teama că vor ajunge pe mâna unor „prestatori neautorizați și fără competențele necesare”, susțin inițiatorii.
În prezent, pentru profesia de dietetician sau nutriționist-dietetician în țara noastră sunt necesare studii superioare de scurtă durată (3 ani). Practic, cei care doresc să practice această profesie pot urma programe de licență cu specializare în „Nutriţie şi dietetică” care sunt organizate atât în cadrul unor Facultăți de Medicină din mai multe orașe (Timișoara, Iași, Târgu Mureș, Arad și Oradea), cât și în cadrul unor Facultăți de Farmacie (Arad, Cluj-Napoca) sau chiar la Facultatea de Educație Fizică și Sport (Suceava).
„Propunerea legislativă a fost elaborată cu consultarea și pe baza propunerilor Colegiului Dieteticienilor din România, a Asociației Dieteticienilor din România, a Asociației Române de Nutriție și Dietetică, precum și a unor universități care au printre specializările acreditate și pe cea de nutriție și dietetică”,
spune deputatul Viorel Salan, unul dintre cei doi inițiatori ai proiectului.