Raportul reuneşte expertiza în privinţa renovărilor subperformante a clădirilor de stat din România (analiză EPG), Bulgaria (analiză Center For Energy Efficiency EnEffect), Croaţia (analiză Regional Energy Agency North) şi Polonia (analiză Polish Network Energie Cites).
Documentul arată că multe eforturi de renovare sunt subperformante din cauza unor bariere comune, cum ar fi monitorizarea slabă și disponibilitatea datelor, finanțarea limitată, reglementările inadecvate și lipsa expertizei tehnice. În special, lipsa monitorizării impactului real al renovărilor efectuate duce la potențiale întârzieri în atingerea obiectivelor de renovare și la o întrebuințare ineficientă a fondurilor publice, adesea utilizate pentru finanțarea renovării clădirilor.
„Deşi au avut loc eforturi considerabile de renovare a fondului de clădiri din regiune, realizarea unor economii importante de energie rămâne limitată, iar proiectele de renovare au adesea rezultate sub aşteptări. Având în vedere că aproape 40% din emisiile UE provin din sectorul construcţiilor şi că ţările din Europa Centrală şi de Est depind în continuare de combustibilii fosili, îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor prin renovare este o acţiune esenţială pentru limitarea schimbărilor climatice. Cea mai recentă revizuire a Directivei privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD), adoptată în 2024, sporeşte ambiţia de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor, cu standarde şi obiective deosebit de ambiţioase pentru clădirile publice”.
Raportul Energy Policy Group
Lipsa datelor și a specialiștilor, două mari probleme
De asemenea, sunt necesare investiţiile în sisteme moderne de colectare a datelor şi creşterea disponibilităţii datelor privind performanţa energetică. Îmbunătăţirea lor va fi utilă pentru o mai bună luare a deciziilor şi pentru elaborarea politicilor, oferind o imagine mai clară a progreselor şi a domeniilor care necesită îmbunătăţiri, arată analiza. Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe, capacităţi şi aptitudini pentru planificarea, executarea şi monitorizarea proiectelor de renovare în rândul profesioniştilor este o măsură necesară ca urmare a resurselor limitate de care dispun autorităţile publice care deţin clădiri publice şi elaborează politici şi programe de renovare. EPG propune îmbunătăţirea formării tehnice şi investiţiile în perfecţionarea profesioniştilor astfel ca aceştia să dispună de expertiza necesară pentru tehnicile avansate de renovare energetică.
Fondul de clădiri al României este vechi și necesită renovare, cea mai mare parte fiind construit în perioada 1960 - 1989, iar 31% din fondul de clădiri este construit înainte de 1960. Sectoarele rezidențiale și clădirile publice reprezintă împreună 40% din cererea de gaze a României, 50% din cererea de energie electrică și 74% din cererea de termoficare.
16% din clădirile cu cele mai slabe performanțe energetice, renovate până în 2030
Deputații au adoptat în primăvară planuri convenite cu Consiliul UE pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor, care ulterior au modificat Directiva privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD). Măsurile pentru ameliorarea performanței energetice a clădirilor, cu un accent special pe clădirile cu cele mai slabe performanțe, au fost însă adoptate pe fondul opoziţiei manifestate de mai multe ţări membre UE, care au fost îngrijorate de costurile foarte ridicate pentru proprietari. Conform celor votate de europarlamentari, fiecare stat membru își va adopta propria politică națională de reducere a consumului mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035. Statele membre sunt libere să aleagă clădirile vizate și măsurile aplicabile.
-
Măsurile naționale vor trebui să garanteze că cel puțin 55% din scăderea consumului mediu de energie primară se realizează prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe;
-
În ceea ce privește parcul imobiliar nerezidențial, normele revizuite impun îmbunătățirea treptată a acestuia prin intermediul unor standarde minime de performanță energetică. Se preconizează astfel renovarea a 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și a 26% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2033;
-
Statele membre vor avea posibilitatea de a excepta de la aceste obligații anumite categorii de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanță;
-
Normele revizuite prevăd ameliorarea certificatelor de performanță energetică (CPE), care se vor baza pe un model comun la nivelul UE, cu criterii comune, pentru o mai bună informare a cetățenilor și pentru facilitarea deciziilor în materie de finanțare în întreaga UE;
-
Pentru a combate sărăcia energetică și a reduce facturile la energie, măsurile de finanțare vor trebui să stimuleze și să însoțească renovările, vizând în special clienții vulnerabili și clădirile cu cele mai slabe performanțe, în care locuiesc o proporție mai mare de familii sărace din punct de vedere energetic;
-
Totodată, statele membre vor avea obligația să asigure garanții pentru chiriași, contribuind astfel la combaterea riscului de evacuare a familiilor vulnerabile ca urmare a creșterii disproporționate a chiriilor în urma unei renovări.