Ea a fost înlocuită cu un alt ajutor de cogenerare, care însă este subvenționat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la bugetul de stat. În același timp, tot de la începutul anului viitor, ANRE a stabilit cota obligatorie de certificate verzi care trebuie achiziționată de agenții economici care au această obligație la 0,4943963 certificate verzi/MWh, ea rămânând aceeași ca în 2022.
Taxa de cogenerare de înaltă eficiență ar fi trebuit eliminată din 2022, dar Guvernul în loc să facă acest lucru a decis, la vremea respectivă, să o crească. Concret, ea s-a majorat anul trecut cu 47%, adică de la 19 lei/MWh (cu TVA inclusă), la 30 de lei/MWh de la 1 ianuarie 2022. Ulterior, pe parcursul acestui an taxa, s-a redus considerabil, astfel că de la 1 noiembrie ea ajunsese la doar 0,00333 de lei/kWh, adică 0,3 bani/kWh, o sumă infimă pentru o factură medie de energie electrică. Contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență reprezintă o sumă datorată lunar de fiecare consumator de energie electrică. Banii astfel strânși, începând cu anul 2011, au fost folosiți pentru sprijinirea investițiilor în producerea energiei în cogenerare de înaltă eficiență și îmbunătățirea securității alimentării cu energie. Asta doar în teorie, pentru că în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Din această taxă s-au strâns peste două miliarde de euro. Directiva europeană care a stat la baza introducerii taxei stabilea că din banii colectați să fie subvenționată dezvoltarea de centrale în cogenerare (care produc energie electrică și termică) cu randamente de 75-80%, respectiv centrale în care costurile cu combustibilul se reduc de 2,5 ori, permițând astfel posibilitatea reală de scădere a prețului energiei electrice și termice. După 12 ani de plată a taxei, sistemul centralizat de termoficare a ajuns să dispară în multe orașe sau să fie aproape în colaps, așa cum este cazul Bucureștiului. În ceea mai mare parte, acești bani au fost folosiți pentru cârpirea sistemelor și nu pentru construirea unor centrale electrotermice (CET-uri) performante.
Schemă de ajutoare în valoare de 390 de milioane de euro
La sfârșitul lunii septembrie a acestui an, Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare notificată de țara noastră în valoare de 390 de milioane de euro, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a sprijini cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și energie termică. Această schemă, care va fi parțial finanțată prin PNRR, se va desfășura până la 30 iunie 2024 și vizează sprijinirea producerii energiei electrice și a energiei termice în instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România. Din suma totală, 300 de milioane euro vor fi fonduri UE nerambursabile, iar 90 de milioane euro - bani de la bugetul de stat.
Ce se finanțează
Măsura urmărește să promoveze în special construirea de noi instalații cu randament ridicat, precum și transformarea instalațiilor existente, astfel încât acestea să nu mai utilizeze drept combustibil cărbunele, ci gazele naturale și să respecte obiectivele stabilite la nivelul UE pentru 2030 și 2050 în materie de neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Proiectele care vor beneficia de ajutor vor fi selectate pe baza ordinii de primire a cererilor, iar ajutoarele se vor acorda sub formă de granturi directe. Finanțarea se va acorda pentru o perioadă de maximum trei ani.
Nouă solicitări de finanțare
Nouă companii și primării au depus proiecte pentru a fi incluse în noua schemă de finanțare prin PNRR, potrivit economedia.ro. Astfel, entitățile care au depus proiecte sunt următoarele:
-
Municipiu reşedinţă de judeţ Constanţa – Sursa de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență (contractul de finanțare a fost deja semnat - n.red.);
-
Chimcomplex SA Borzești – Cogenerare de înaltă eficiență pe gaz, flexibilă, în sectorul încălzirii centralizate Rm. Vâlcea;
-
Municipiul Arad – Sursă de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență la CETH SA;
-
Parc Industrial SRL – Construire Centrală de producere a energiei electrice și termice în cogenerare cu o putere electrică;
-
Societatea Complexul Energetic Oltenia SA – CPH 295 MW pt S. Electrocentrale Craiova SA;
-
AutoRo SRL – Realizarea unei centrale de cogenerare cu funcționare în baza curbei de sarcină termică a SACET Râmnicu Vâlcea;
-
Energyprod Sunny SRL – Mărire capacitate de producție energie electrică și termică de înaltă eficiență;
-
Municipiul Timișoara – Instalare turbină sau motoare de înaltă eficiență pentru producție de energie termică în sistem de cogenerare;
-
Urbana SA – Modernizarea ansamblului de cogenerare pentru CT „Hipodrom”.
„Toată schema de ajutor de cogenerare de înaltă eficiență introdusă în 2011 a fost, de fapt, o subvenționare încrucișată. Acest lucru era însă interzis de legislația românească, dar statul a încălcat propriile legi. Practic, circa 9 milioane de gospodării au subvenționat, prin facturile la energia electrică, circa un milion de gospodării racordate la sistemele de termoficare. Specularea unor articole din Directiva Europeană privind producerea de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență (Directiva 2004/8/CE) a permis continuarea «subvenționării mascate» a sistemului de producție a energiei termice, prin această «taxă» de cogenerare de pe facturile consumatorilor de energie electrică”.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă
Valoarea certificatelor verzi rămâne nemodificată
Potrivit unui ordin al președintelui ANRE, valoarea certificatelor verzi va rămâne nemodificată anul viitor. Impactul lor va fi de 14,5 euro/MWh, în condițiile în care cursul de schimb este curs mediu al Băncii Naţionale a României pe 11 luni din 2022. Astfel, dacă anul trecut impactul certificatelor verzi a însemnat o creștere a prețului energiei electrice de la circa 6,4 bani/KWh, la 7,2 bani/kWh, în 2023 impactul va fi același la un curs mediu de 4,9131 de lei.
În loc de eliminare, scumpire
La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a recomandat statelor UE să elimine două taxe din factura de energie electrică – taxa pentru certificate verzi şi bonusul pentru cogenerare. Calculele făcute la acea dată de ANRE arătau că eliminarea lor ar fi adus din ianuarie o scădere cu 100 de lei a facturii de energie electrică. Măsura nu a mai fost aplicată, ci din contră, taxa de cogenerare s-a majorat cu 47%.