În munții Maramureșului, salvatorii de la Salvamont se confruntă cu misiuni tot mai dificile.
De la începutul războiului, au avut peste 200 de intervenții și au salvat 250 de dezertori prinși în capcana munților înzăpeziți. Din păcate, 16 oameni și-au pierdut viața pe crestele înghețate, iar alți cinci sunt dați dispăruți de trei săptămâni, fără nicio urmă.
Vladislav Duda, un jurnalist anticorupție din Harkov, a supraviețuit unei experiențe terifiante în munți. Găsit în hipotermie severă, strângând la piept o pisicuță pentru căldură, a fost salvat în ultima clipă după 18 ore de eforturi pentru coborârea tărgii. „Cel mai periculos lucru nu este să petreci opt zile în munți, este să mergi la război. Cunosc oameni care au murit la trei zile după ce au ajuns pe front", mărturisește el.
O altă poveste cutremurătoare este cea a lui Maksym, care a plătit un preț teribil pentru libertate. După ce și-a pierdut încălțămintea în munți, a mers desculț prin zăpadă ore în șir, folosindu-și uneori mâinile pentru a înainta. Consecința a fost dramatică: și-a pierdut toate degetele de la picioare prin amputare. „Aici am o șansă, în timp ce pe linia frontului nu am avut niciuna. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt în viață", spune el, adăugând că acum simte fiecare denivelare a solului din cauza lipsei mușchilor de sub tălpi.
Artem, un fost soldat care a luptat la Bakhmut, oferă o perspectivă dureroasă asupra motivelor care i-au determinat pe mulți să dezerteze. După luni de lupte în care a dezamorsat mine și a supraviețuit unor explozii, a aflat că unitatea sa urma să fie trimisă la Chassiv Iar, un oraș vizat de o ofensivă rusă. „Era clar că eram trimiși la moarte. Ofițerii ne-au trimis ca și cum am merge să culegem ciuperci, știind foarte bine că vom fi atacați. Unii nu au vrut să lupte și au plătit ofițerii pentru a nu fi trimiși în prima linie. Așa că eram mereu eu și alți câțiva, mereu aceiași oameni."
Situația s-a agravat în ultimul an, când numărul dezertorilor a crescut dramatic la 13.800, după ce vârsta de recrutare în Ucraina a fost coborâtă de la 27 la 25 de ani. Pentru cei prinși, pedeapsa poate ajunge până la 12 ani de închisoare.
Polițiștii de frontieră români folosesc tehnologie avansată pentru supravegherea granițelor, inclusiv camere cu termoviziune cu o rază de acțiune de șapte kilometri. Colaborarea cu Frontex și alte agenții europene s-a intensificat, iar elicopterele cu însemne albastre ale României patrulează constant zona, în timp ce cele ucrainene, vopsite în verde, supraveghează și ele granița.
Dan Benga, șeful Salvamont Maramureș, păstrează dovezi video ale tuturor operațiunilor. Cea mai lungă misiune a durat 133 de ore și a necesitat intervenția a trei elicoptere Frontex. Deși patru persoane au fost salvate atunci, alte șase și-au pierdut viața. Imaginile păstrate arată drama celor aflați în ultimele stadii ale hipotermiei: un bărbat găsit doar în pantaloni scurți și tricou, care își aruncase hainele într-un ultim moment de „căldură" aparentă înainte de a muri înghețat.
Pentru cei care reușesc să treacă granița, România oferă protecție temporară conform legislației europene. Iulia Stan, purtătorul de cuvânt al direcției teritoriale Sighetu Marmației, confirmă că autoritățile ucrainene nu solicită numele dezertorilor, respectând astfel acordurile europene privind protecția refugiaților.
(sursa: Mediafax)