Prima organizație care a cerut retragerea legii a fost Blocul Național Sindical, iar confederația a oferit executivului și o analiză detaliată a erorilor pe care le include acest proiect. BNS vine acum și cu o propunere pentru baza de calcul a salariului minim pe economie garantat în plată, după ce analiza făcută de experții confederației sindicale a demonstrat că baza de calcul nu a fost creată pe principii corecte și pe date reale privind sistemul național de salarizare din instituții.
Grefierii au protestat toată săptămâna trecută, apoi au început protestul spontan și angajații Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, personalul medical din unele spitale, iar cei ai caselor de pensii au ieșit, de ieri, în stradă. Din ce în ce mai multe sindicate cer retragerea proiectului Legii salarizării, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, România nu va intra doar în criză economică, ci și în haos și blocaj instituțional – avertizează sindicatele din BNS.
Angajații din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au protestat luni, cerând modificări la Legea salarizării, iar ieri au organizat o conferință de presă, pentru a-și prezenta toate nemulțumirile.
„Nu poți cere performanță, ignorând tocmai vocea celor care țin sistemul în funcțiune. Dacă angajații pot fi intimidați în numele „respectării legii”, atunci și conducerea trebuie să răspundă public pentru respectarea aceleiași legi”, a transmis Sindicatul „MIPE Normalitate”, în cadrul protestului spontan.
Răspunsul ministrului a fost urmărirea și listarea celor care au avut îndrăzneala să se revolte. Șefii MIPE au solicitat liste cu persoanele participante la acțiunile de protest, iar în conferința de presă susținută ulterior, ministrul interimar USR Dragoș Pîslaru a afirmat că în MIPE se respectă legea. „Salutăm această declarație și solicităm ca același principiu să fie aplicat în integralitatea sa. Dacă angajații sunt monitorizați pentru că protestează și sunt amenințați cu diminuări salariale, atunci și conducerea ministerului trebuie să răspundă public pentru modul în care respectă obligațiile legale care îi revin” - a transmis sindicatul.
Sindicaliștii au și ei o listă de întrebări fără răspuns
Întrebările publice ale Sindicatului „MIPE Normalitate” sunt: cum sunt implementate recomandările Autorității de Audit, care semnalează de ani de zile gradul mare de încărcare și necesitatea consolidării capacității administrative? Respectă MIPE legislația atunci când angajații preiau activități noi, fără nicio instruire anterioară, iar structuri deja suprasolicitate primesc noi responsabilități?
Altă întrebare este dacă MIPE respectă legislația, atunci când angajații lucrează constant seara, în weekend și chiar în concedii pentru a face față volumului de muncă, iar această activitate, cunoscută de conducere, nu este compensată nici financiar, nici prin acordarea de timp liber?
Din ceea ce transmite sindicatul reiese că MIPE nu respectă nici legislația privind securitatea și sănătatea în muncă, atunci când angajații efectuează vizite pe șantiere fără echipamente individuale de protecție, nici atunci când un angajat parcurge sute de kilometri pentru monitorizare, efectuează mai multe vizite într-o zi și apoi trebuie să finalizeze activitățile curente și PNRR.
„O singură cerere de rambursare pentru un proiect major de infrastructură poate conține între 5.000 și 20.000 de pagini de documente tehnice, tehnico-economice și financiar-contabile, verificate de doi funcționari, fiecare având în responsabilitate zeci de proiecte și răspunzând patrimonial pentru fiecare decizie. În mediul privat, specialiștii gestionează unul sau două proiecte și beneficiază de venituri considerabil mai mari. În sistemul public, aceeași profesioniști nu își pot suplimenta veniturile din cauza incompatibilităților prevăzute de lege”, au transmis sindicaliștii.
Aceștia mai întreabă: cine răspunde pentru neatragerea fondurilor europene? Funcționarii publici răspund disciplinar, civil și patrimonial și sunt chemați în instanță pentru eventualele erori. Dar cine răspunde pentru deciziile manageriale care au condus la suprasolicitarea personalului, lipsa formării profesionale, migrarea specialiștilor și diminuarea atractivității acestui domeniu strategic?
Aceste întrebări nu sunt noi. Ele au fost adresate de reprezentanții sindicatului reprezentativ „MIPE Normalitate” în ședințele cu conducerea Ministerului, în Comisiile Paritare, în Comitetul de Securitate și Sănătate în Muncă, prin adrese oficiale și comunicate de presă.
Problemele se cunosc, dar au rămas fără soluții
„Din păcate, problemele au rămas fără soluții, întâlnirile sunt formale, deciziile se iau fără consultarea angajaților. Dacă cineva se întreabă de ce România întâmpină dificultăți în atragerea fondurilor europene, aici se află răspunsul. Noi suntem cei care aducem României zeci de miliarde de euro din fonduri europene. Și tot noi suntem cei care, în loc de respect și recunoaștere, suntem jigniți, umiliți și intimidați atunci când avem curajul să spunem că sistemul nu mai poate funcționa în aceste condiții. Mai mult, pe lângă suprasolicitare și lipsa resurselor, trebuie să compensăm și lipsa de expertiză în domeniul fondurilor europene existentă la nivelul unor funcții de conducere ocupate prin numire, ceea ce conduce la ignorarea sau minimizarea unor probleme sistemice semnalate de ani de zile de angajați, organizațiile sindicale și Autoritatea de Audit. Veniturile personalului care gestionează fonduri europene au impact bugetar pozitiv”, au mai explicat sindicaliștii.
Practic, nimeni nu înțelege de ce Dragoș Pîslaru taie primele pentru cei care lucrează cu fonduri europene, deși acești bani au fost asigurați de la Bruxelles, fiind plătiți de UE și deja bugetați pe mai mulți ani.
„Încă din perioada de preaderare, această categorie profesională este finanțată din fonduri europene nerambursabile, prin proiecte de Asistență Tehnică, tocmai pentru consolidarea capacității administrative și creșterea absorbției fondurilor europene. Noi nu suntem problema. Noi suntem soluția. Dacă acești profesioniști pleacă, România pierde miliarde de euro și cea mai importantă resursă pentru dezvoltarea sa: oamenii care aduc bani europeni în țară”, a mai transmis sindicatul din cadrul MIPE.
Salariul de bază, aliniat celui mai mare în plată
Angajații caselor de pensii cer acordarea salariului de bază aliniat celui mai mare aflat în plată și acordarea sporurilor pentru toate funcțiile. Protestatarii atrag atenția și asupra personalului insuficient în raport de volumul de muncă și cer deblocarea angajărilor în sistem.
BNS a solicitat Guvernului emiterea unor dispoziții ferme care să oblige instituțiile publice centrale și locale să comunice în mod transparent Ministerului Muncii pozițiile de încadrare pentru întregul personal bugetar, precum și salariile în plată, cât și întreaga structură acestora (sporuri, bonusuri, stimulente, indemnizații etc.
Confederația sindicală a propus crearea unor grupuri de lucru formate din reprezentanții Ministerului Muncii, ai Ministerului Finanțelor Publice, dar și ai instituțiilor publice și ai partenerilor sociali care să asigure evaluarea situației actuale, precum și evaluarea posibilităților de reformă în vederea reproiectării noului sistem de salarizare. De asemenea, solicită reluarea demersurilor pentru stabilirea ierarhiei pozițiilor în sectorul public, plecând de la metode analitice, conform indicațiilor furnizate de Banca Mondială.
La finalul săptămânii trecute, BNS a participat la o reuniune tehnică dedicată stabilirii indicatorilor care vor sta la baza cercetării necesare pentru determinarea valorii salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2027, organizată la sediul Ministerului Muncii, aceasta fiind prima astfel de întâlnire, deși ar fi trebuit să se organizeze până acum multe dezbateri cu partenerii de dialog social, pentru proiectul de lege a salarizării.
Proiectul generează doar inechitate
BNS a solicitat, săptămâna trecută, retragerea imediată a proiectului noii legi a salarizării, arătând că acesta este fundamental greșit. La aceeași concluzie au ajuns mai mulți analiști economici, iar renunțarea la banii din PNRR care sunt condiționați de această lege pare a fi singura soluție.
România ar pierde cel puțin de trei ori mai mult decât suma din PNRR, doar pentru procesele din instanță, după ce sute de mii de angajați vor da statul în judecată și vor avea câștig de cauză. Dar pierderile statului nu se vor opri aici, pentru că legea nu creează doar inechități grave, ci este plină de probleme de neconstituționalitate.
BNS a constatat, în urma analizei documentelor de la Banca Mondială care au stat la baza calculelor din noua lege a salarizării, că totul s-a făcut fără date reale care ar fi trebuit să stea la baza proiectului și împotriva principiilor de echitate.
„Cei care au calculat grila de salarizare nici măcar nu au știut care este baza de pornire, ce salarii sunt în fiecare familie ocupațională. Le-au scos «din burtă», după ce au luat ca referință doar niște date de la ANAF, dar acelea nu sunt relevante. În plus, anvelopa bugetară de cheltuială salarială suplimentară nu poate fi 8 miliarde de lei, ci de cel puțin 12 miliarde. Doar sporul de dirigenție, dacă se acordă în sistemul de educație, duce calculele cu mult peste cele actuale”, a explicat Dumitru Costin, președintele BNS, pentru Jurnalul.
De asemenea, proiectul Legii salarizării a fost elaborat netransparent și este incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate în sistemul public de salarizare, generând doar inechitate, pe termen lung.