Nici renunțarea la mașină și utilizarea trenului pentru călătorii nu este o alternativă prea atrăgătoare pentru români. Mai puțin de 40% din rețeaua feroviară este electrificată, iar punctualitatea trenurilor românești este o chestiune de loterie. Datele se regăsesc în ultimul raport publicat de Comisia Europeană privind problemele actuale și tendințele în domeniul transporturilor. Pentru fiecare țară din UE, raportul oferă o prezentare generală a indicatorilor-cheie de transport, inclusiv structura rețelei TEN-T, împărțirea modală, deschiderea pieței sectorului feroviar, siguranța rutieră, utilizarea combustibililor alternativi și emisiile de gaze cu efect de seră.
Datele pe 2023 arată că la orele de vârf, când se înregistrează cel mai aglomerat trafic rutier, fiecare mașină care a circulat în România a pierdut în trafic din cauza aglomerației 33,2 ore. Media UE privind acest indicator a fost de 28,6 ore. Chiar dacă șoferii români au de așteptat în trafic aproape 5 ore mai mult decât media UE, ei nu au stat foarte prost, dacă este să ne raportăm la alte state din blocul comunitar. De exemplu, cele mai mari întârzieri în traficul rutier s-au înregistrat anul trecut în Malta - 83,9 ore, Belgia - 40,9 ore și Cipru - 40,2 ore. La polul opus, cele mai puține ore pierdute în trafic le-au înregistrat șoferii din Estonia - 17,3 ore, Finlanda - 18,8 ore și Letonia - 20 de ore.
Din blocul ex-comunist, doar șoferii bulgari pierd mai mult timp în trafic față de noi
Cu 33,2 ore pierdute anul trecut în trafic din cauza aglomerației, România stă mai bine decât Bulgaria, care a avut 37,2 ore, dar mai prost decât Ungaria, care a înregistrat o întârziere medie de 29,6 ore. Bulgaria este singura țara din fostul bloc ex-comunist care stă mai prost decât țara noastră la acest indicator. De exemplu, traficul aglomerat a cauzat în Slovenia o întârziere medie pentru fiecare mașină de 25,9 ore, Polonia 25,4 ore, în Croația de 24,2 ore, în Slovacia 23,6 ore, în Cehia 23,2 ore și în Lituania 23,1 ore.
Suntem campioni la numărul de decese în accidente rutiere
Orele foarte multe pierdute în trafic reprezintă și una dintre explicațiile pentru starea de nervozitate a șoferilor români în trafic. Din dorința de recupera timpul pierdut sau din inconștiență, ei apasă de multe ori pedala de accelerație peste limitele impuse de legislația rutieră, conduc agresiv și intră în depășiri periculoase etc. Dacă mai avem în vedere că nu stăm bine deloc nici la număr de kilometri de autostradă și drumuri de mare viteză, iar infrastructura rutieră din marile orașe este sufocată, avem explicația pentru faptul că avem cele mai multe accidente rutiere soldate cu decese raportate la milionul de locuitori. Raportul citat plasează țara noastră pe primul loc în UE la acest capitol după datele din 2021. În acest top nedorit suntem urmați de Bulgaria - locul 26, Croația - locul 25, Grecia - locul 24, Letonia - locul 23, Portugalia - locul 22, Ungaria - locul 21 și Luxemburg - locul 20. Top trei țări cu cele mai puține decese rutiere au fost Suedia, Danemarca și Irlanda. Deși raportul citează date din 2021, situația nu s-a schimbat în anii următori, România continuând să fie pe primul loc în UE la numărul de decese rutiere la un milion de locuitori. Potrivit statisticilor, anul trecut am înregistrat 86 de decese la un milion de locuitori, în timp ce Suedia, care a stat cel mai bine la acest indicator, a avut 22 de decese. Ea a fost urmată de Danemarca cu 26 și Irlanda cu 31 de decese. În primele cinci luni ale acestui an, în România s-au înregistrat 531 de decese în accidente rutiere, cu 8 mai puține decât în perioada similară din 2023, arată statistica Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).
Cum arată rețeaua feroviară
Alternativa la transportul rutier este, pentru multe țări, transportul feroviar. Pentru noi nici această variantă nu este una mulțumitoare. Rețeaua feroviară are un grad mare de uzură ceea ce generează întârzieri foarte mari ale trenurilor, în special în perioadele cu vreme extremă (temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate), iar de foarte multe ori confortul călătoriei lasă de dorit din cauza vechimii foarte mari a parcului de vagoane. În ceea ce privește electrificarea rețelei feroviare, investiția aceasta este mult întârziată. Primele proiecte de electrificare demarate după foarte mulți ani vizează rutele Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor (160 km), Bucureşti Progresu - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră (93,45 km) și Constanța - Mangalia (43 km).
Cu numai 37% din rețeaua feroviară electrificată, țara noastră este printre ultimele din UE. Cel mai bine la acest capitol stau Luxemburg (97%), Belgia (87%), Suedia (75%), Olanda (74,4%), Bulgaria (74%), Italia (72%), Austria (71,4%) și Portugalia (71%).
44,71 km/h viteza comercială și 4,74 de milioane de minute de întârziere
Rețeaua feroviară, deși extinsă, fiind una dintre cele mai mari din UE, este ineficientă. În 2023, viteza medie comercială pentru trenurile de călători a fost de 44,71 km/h, iar pentru trenurile de marfă a fost de 15,86 km/h. Pe rețeaua feroviară se poate circula astăzi cu 160 km/h doar pe relația București - Constanța și pe o distanță de aproximativ 186 km pe ruta Sighișoara - Curtici. Trenurilor de călători au înregistrat în 2022 o întârziere totală de 4,326 de milioane de minute, adică 8,17 ani, iar anul trecut a crescut la 4,744 de milioane de minute, depășind cu puțin 9 ani de întârzieri, arată datele administratorului infrastructurii feroviare, compania CFR SA. Trebuie făcută însă precizarea că timpii de întârziere au fost influențați într-o oarecare măsură și de lucrările de reparații ale infrastructurii feroviare.