Dar dincolo de reputația lui folclorică, prazul este o legumă extraordinar de sănătoasă, cu multiple beneficii pentru organism și o versatilitate surprinzătoare în bucătărie.
De ce e bun prazul – beneficii pentru sănătate
Prazul (Allium porrum), rudă apropiată a cepei și usturoiului, este o sursă excelentă de vitamine, fibre și antioxidanți.
Chiar dacă are un gust mai blând și mai dulce decât ceapa, puterea lui nutritivă este remarcabilă.
Detoxifiant natural – prazul conține alicină și compuși sulfurați care ajută ficatul să elimine toxinele.
Susține inima și circulația – conținutul de flavonoide (în special kaempferol) protejează vasele de sânge și scade tensiunea.
Întărește imunitatea – bogat în vitamina C, fier și mangan, prazul sprijină sistemul imunitar în sezonul rece.
Ajută digestia – fibrele solubile (în special inulina) favorizează o floră intestinală sănătoasă.
Are puține calorii – doar 30 kcal la 100 g, fiind ideal pentru diete echilibrate.
În Oltenia, prazul este aproape un simbol al sănătății „pe bune” – leguma simplă, care „nu cere mult, dar dă totul”.
Cum se gătește prazul – sfaturi utile
Partea albă și verde-deschisă a prazului este cea mai fragedă și gustoasă. Se spală bine (frunzele ascund adesea pământ fin) și se poate folosi în:
-
mâncăruri gătite (tocănițe, ciorbe, plăcinte);
-
tăiat subțire, crud, în salate sau sandvișuri;
-
sotat ușor în unt sau ulei de măsline, ca bază pentru alte preparate;
-
chiar și la grătar sau cu ouă.
Gustul lui dulceag, discret, se potrivește perfect cu ouă, brânză, pește, carne de pasăre sau cartofi.
Rețete tradiționale cu praz – așa cum se fac în Oltenia
-
Mâncare de praz cu măsline
Un clasic oltenesc de post, aromat și savuros.
Ingrediente:
-
4 fire mari de praz
-
200 g măsline negre
-
3 linguri pastă de roșii
-
2-3 linguri ulei
-
1 foaie de dafin, sare, piper, puțin cimbru
Preparare:
Prazul se taie rondele și se călește ușor în ulei până devine translucid. Se adaugă pasta de roșii diluată cu puțină apă, condimentele și măslinele. Se lasă la foc mic 20–25 minute, până scade sosul.
Se servește caldă sau rece, cu pâine de casă.
Un preparat de post simplu, dar rafinat prin aromă.
-
Plăcintă cu praz și brânză
O rețetă de toamnă delicioasă, perfectă pentru mic dejun sau cină.
Ingrediente:
-
4 fire de praz
-
300 g brânză telemea
-
3 ouă
-
1 pachet foi de plăcintă
-
3 linguri iaurt sau smântână
-
Ulei pentru uns
Preparare:
Prazul se taie mărunt și se călește 5 minute. Se amestecă apoi cu brânza sfărâmată și ouăle.
Se unge o tavă, se așază 2-3 foi unse cu ulei, apoi umplutură, repetând straturile. Deasupra se pune iaurtul amestecat cu puțin ou bătut.
Se coace 30–40 minute la 180°C, până devine aurie.
Plăcinta cu praz este una dintre cele mai iubite rețete oltenești – simplă, dar cu un gust bogat.
-
Omletă cu praz și cașcaval
O variantă rapidă și sănătoasă pentru micul dejun.
Ingrediente:
-
3 ouă
-
1 fir de praz
-
50 g cașcaval ras
-
1 lingură ulei de măsline
-
Sare, piper
Preparare:
Prazul se taie subțire și se călește ușor. Se bat ouăle, se adaugă cașcavalul și se toarnă peste praz. Se prăjește pe ambele părți.
O rețetă simplă, dar elegantă – prazul îi dă un gust dulceag, rafinat.
-
Ciorbă de praz cu cartofi
Ușoară, hrănitoare și ideală pentru toamnă.
Ingrediente:
-
3 fire de praz
-
3 cartofi
-
1 morcov, 1 păstârnac, 1 țelină mică
-
2 linguri ulei
-
1 legătură pătrunjel
-
Zeamă de lămâie sau borș, după gust
Preparare:
Legumele se toacă și se fierb 25–30 minute. Se potrivește de sare și acrișor, apoi se adaugă pătrunjel proaspăt.
Ciorba de praz este una dintre cele mai sănătoase rețete pentru sezonul rece.
Prazul – leguma care aduce zâmbete
În Oltenia, prazul a devenit mai mult decât un ingredient: e un simbol al umorului și al identității locale.
Așa cum spunea Amza Pellea, „prazul e mândria noastră, că din el se face și mâncare bună, și glume bune.”
Dar dincolo de zâmbet, prazul rămâne un aliment complet: gustos, sănătos, accesibil și ușor de preparat.
Indiferent dacă-l pui în mâncare de post, în plăcintă sau în omletă, prazul rămâne una dintre cele mai versatile legume din bucătăria românească.
E dulce, blând și totuși plin de caracter – exact ca oamenii locului din care vine.