Statele Unite au anunţat joi că se retrag din UNESCO, agenţia pentru cultură, ştiinţă şi educaţie din cadrul ONU, considerând nepotrivit modul în care este condusă instituţia, pe care Washingtonul a acuzat-o că a devenit "antiisraeliană". "Este o pierdere pentru familia ONU. Este o pierdere pentru multilateralism", a reacţionat Irina Bokova, directorul general al UNESCO, citată de Reuters.
"Această decizie nu a fost tratată cu lejeritate şi reflectă îngrijorările Statelor Unite referitoare la acumularea arieratelor faţă de UNESCO, necesitatea unei reforme în profunzime a organizaţiei şi parti-pris-urile sale antiisraeliene persistente", a declarat Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american.
Retragerea SUA, care asigură o cincime din finanţarea UNESCO, reprezintă o lovitură puternică pentru această organizaţie internaţională al cărei sediu se află la Paris şi care şi-a început activitatea în 1946, comentează Reuters. UNESCO a devenit cunoscută pe plan mondial în special pentru alcătuirea listei de situri incluse în patrimoniul mondial, precum oraşul antic Palmira din Siria şi Parcul Naţional al Marelui Canion din Statele Unite.
Potrivit regulamentelor UNESCO, retragerea americană va intra în vigoare pe 31 decembrie 2018. Până în acel moment, Statele Unite, care alocă 80 de milioane de dolari în fiecare an acestei organizaţii, vor rămâne membru cu drepturi depline.
Organizaţia, care are aproximativ 2.000 de angajaţi în lume, cei mai mulţi lucrând însă la Paris, face de multă vreme obiectul unor critici în legătură cu felul în care îşi foloseşte resursele şi pentru rezoluţiile sale, ce au fost percepute de Israel şi de alte state drept părtinitoare.
După retragerea din UNESCO, Statele Unite doresc să rămână în cadrul acestei organizaţii doar cu statutul de "observator".
Irina Bokova, directorul general UNESCO, şi-a exprimat regretul în urma deciziei anunţate de Statele Unite.
"Într-o perioadă în care conflictele continuă să destrame societăţi în lumea întreagă, este profund regretabil pentru Statele Unite să se retragă din agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite care promovează educaţia pentru pace şi protejarea culturii aflate sub atac", a spus ea.
"Este o pierdere pentru familia Naţiunilor Unite. Este o pierdere pentru multilateralism", a adăugat Irina Bokova.
"Universalitatea este esenţială pentru misiunea UNESCO de construire a păcii şi a securităţii internaţionale în faţa urii şi a violenţei, prin apărarea drepturilor omului şi a demnităţii umane", a subliniat Irina Bokova într-un comunicat.
Francois Delattre, ambasadorul Franţei la ONU, a avut la rândul său o reacţie similară: "Avem nevoie ca America să rămână angajată în chestiunile lumii".
Decizia Statelor Unite subliniază scepticismul exprimat de preşedintele Donald Trump în legătură cu nevoia ca Statele Unite să rămână angajată în organizaţii multilaterale. Preşedintele american a creat politica "America First", ce plasează interesele economice şi naţionaliste americane înaintea angajamentelor internaţionale ale Statelor Unite.
După ce Donald Trump s-a instalat la Casa Albă, Statele Unite au renunţat la negocierile pentru Parteneriatul Trans-Pacific, s-au retras din Acordul pentru climă de la Paris şi au deschis o renegociere pentru NAFTA, acordul comercial cu Canada şi Mexic, vechi de câteva decenii. De asemenea, Donald Trump a spus că NATO este o organizaţie învechită, însă a făcut un pas înapoi în această privinţă.
Mai mulţi diplomaţi şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu pierderea de către UNESCO a angajamentului american.
"Absenţa Statelor Unite sau a oricărei ţări mari care are multă putere reprezintă o pierdere. Nu e vorba doar despre bani, ci de a promova idealuri care sunt vitale pentru ţări ca Statele Unite, precum educaţia şi cultura", a declarat un diplomat UNESCO.
Din motive diferite, Marea Britanie, Japonia şi Brazilia se numără printre ţările care nu şi-au plătit deocamdată contribuţiile financiare la UNESCO pentru anul 2017.
Pentru Francois Heisbourg, consilier al Fundaţiei de cercetări strategice (FRS), retragerea Statelor Unite din UNESCO reprezintă "o consecinţă logică", dacă se ţine cont de poziţia americană faţă de chestiunea israeliano-palestiniană.
Situaţia era tensionată de mulţi ani, pe fondul poziţiilor controversate ale UNESCO faţă de Ierusalim şi Hebron, apărate de ţările arabe.
În 2011, acceptarea Palestinei în cadrul UNESCO a accentuat criza şi a dus la suspendarea contribuţiilor financiare ale Israelului şi Statelor Unite - care furnizau peste 20% din bugetul agenţiei.
În iulie 2017, ambele state au anunţat că îşi vor revizui legăturile cu UNESCO, considerând "un afront adus Istoriei" decizia organizaţiei de a declara centrul vechi din Hebron, oraş din Cisiordania ocupată, drept "zonă protejată" a patrimoniului mondial. Israelul a declarat că acea decizie este "delirantă".
Retragerea americană din UNESCO nu reprezintă însă un fapt insolit. A existat un precedent în 1984, în timpul mandatului lui Ronald Reagan, motivat pe atunci de presupusa "inutilitate" a UNESCO şi de "depăşirile de cheltuieli bugetare" ale UNESCO. Abia în 2002 Statele Unite au revenit în UNESCO.
"Relativ mică", "neatingând interese vitale", "Unesco este o ţintă mai uşoară decât altele" şi "în plus, a mers mai departe decât alte organizaţii din sistemul Naţiunilor Unite în ceea ce priveşte recunoaşterea autorităţii palestiniene", a explicat consilierul Francois Heisbourg, citat de AFP.
Anunţul american intervine în momentul în care alegerea - intens politizată - a succesorului Irinei Bokova a intrat într-o fază decisivă, cristalizând alte tensiuni diplomatice.
Cele 58 de ţări membre din Consiliul Executiv vor desemna joi seară doi finalişti sau chiar viitorul lider al acestei organizaţii care are nevoie de reforme, depolitizare şi consens. UNESCO trebuie să facă faţă şi arieratelor aferente contribuţiilor financiare ale membrilor săi.
Or, de la începutul scrutinului, care a debutat luni, unul dintre învingătorii potenţiali este candidatul din Qatar, Hamad bin Abdoulaziz Al-Kawari, care nu a reuşit să obţină majoritatea voturilor.
Ţările arabe care au rupt în acest an relaţiile diplomatice cu Doha, inclusiv Egiptul şi Arabia Saudită, s-au declarat îngrijorate, deşi au revendicat cu fermitate acest post (director general) pentru grupul lor (ţări arabe).
În plus, vechile bănuieli de antisemitism împotriva acestui candidat şi-au refăcut apariţia în ultimele zile, distribuite în special de Centrul Simon Wiesenthal din Europa şi de Anti-Defamation League din Statele Unite.
I se reproşează în special o presupusă tăcere în faţa prezenţei unor cărţi antisemite la anumite târguri de carte în perioada în care era ministru al culturii.
Candidatului din Qatar i se opune în special franţuzoaica Audrey Azoulay, în vârstă de 45 de ani, fost ministru al culturii, care a obţinut la fel de multe voturi ca şi el miercuri - 18 din cele 30 care sunt necesare pentru a fi ales -, anulând ecartul care îi separa cu o zi înainte.
Pe locul următor, cu 13 voturi obţinute miercuri, urmează o militantă egipteană pentru drepturile omului, Moushira Khattab, născută în 1944, fost ministru şi ambasador al ţării sale.
Dacă niciun candidat nu va obţine majoritatea absolută la scrutinul de joi seară, ultima votare, ce va fi organizată vineri, va trebui să îi departajeze pe primii doi candidaţi din seara precedentă.