Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceste croaziere, vândute ca „vacanțe pe apă” în „resorturi de lux plutitoare”, sunt deseori locuri în care sute de persoane locuiesc, mănâncă, se relaxează și se deplasează prin aceleași spații comune timp de mai multe zile.
„Gândește-te la o navă de croazieră ca la un oraș temporar pe mare. Dispune de restaurante, teatre, lifturi, cabane, bucătării, sisteme de apă și spații interioare pentru adunări. Acest lucru este grozav pentru comoditate, dar înseamnă și că, odată ce o infecție ajunge la bord, aceasta se poate răspândi pe navă în moduri greu de oprit”, spune epidemiologul Vikram Niranjan, profesor de Sănătate Publică la Universitatea din Limerick, Irlanda.
Potrivit acestuia, condițiile de pe navă și înghesuiala facilitează răspândirea agenților patogeni infecțioși.
Focare de norovirus și Boala legionarului
Epidemia de pe nava Diamond Princess este, probabil, cel mai cunoscut exemplu. La începutul pandemiei de Covid-19 (februarie 2020), nu mai puțin de 619 pasageri și membri ai echipajului s-au îmbolnăvit de această boală. Cercetările ulterioare au arătat că de vină pentru răspândirea cu rapiditate a noului coronavirus au fost condițiile navei și doar măsurile de sănătate publică, precum izolarea și carantina, au prevenit apariția mult mai multor cazuri.
Infecția cu norovirusul (așa-numitul virus al vărsăturilor) este cea mai întâlnită pe navele de croazieră. Într-o analiză a studiilor publicate anterior, cercetătorii au găsit 127 de rapoarte despre focare de norovirus pe navele de croazieră, multe dintre ele fiind legate de alimente contaminate, suprafețe contaminate și răspândire rapidă de la persoană la persoană.
Astfel că numele mai multor nave, precum Celebrity Mercury, Explorer of the Seas și Carnival Triumph au devenit familiare în rapoartele medicale despre focare.
Aceste nave nu erau neobișnuite într-un mod special, subliniază expertul, ci „erau pur și simplu locuri unde mesele comune, contactul apropiat și deplasarea frecventă prin zonele comune permiteau răspândirea rapidă a infecției”.
„Mâncarea tip bufet, tacâmurile împărțite și faptul că mulți oameni ating aceleași suprafețe pot facilita răspândirea virusurilor stomacale. Dacă cineva este infectat, dar încă nu se simte bolnav, poate totuși să contamineze alimentele sau suprafețele înainte să-și dea seama că nu se simte bine”, explică prof. Vikram Niranjan, într-o opinie publicată în The Conversation.
Oamenii petrec timp împreună în săli de mese, baruri, lifturi, coridoare, teatre și zone spa. Membrii echipajului locuiesc și lucrează și în același mediu, adesea în locuințe comune, astfel încât boala poate trece de la pasager la pasager sau între pasageri și echipaj.
Ventilația joacă, de asemenea, un rol crucial. „Navele de croazieră nu sunt cutii închise, dar se bazează mult pe spații interioare unde oamenii petrec perioade lungi împreună. Studiile privind calitatea aerului pe navele de croazieră au arătat că boala se poate răspândi mai ușor în spații aglomerate și închise, precum cabine, restaurante și locații de divertisment, dacă sistemul de ventilație nu este la nivelul necesar”, mai spune epidemiologul.
Tocmai de aceea, o altă boală infecțioasă care provoacă focare pe aceste mici „orașe plutitoare” este Boala legionarului (o formă severă de pneumonie cauzată de bacteria Legionella, contractată prin inhalarea de aerosoli contaminați din surse de apă). De obicei, nu se transmite direct de la o persoană la alta. În schimb, oamenii se pot infecta inhalând micile picături provenite din sisteme de apă contaminate, sisteme de aer condiționat, jacuzzi sau dușuri.
Factori precum circulația adecvată a aerului proaspăt, filtrele specializate și tehnologia de purificare a aerului joacă un rol important în asigurarea siguranței pasagerilor.
Vârsta pasagerilor și facilități medicale limitate
Navele de croazieră, deși au facilități medicale, acestea sunt mult mai limitate comparativ cu spitalele terestre și sunt concepute pentru a oferi prim ajutor, tratament de bază și îngrijire pe termen scurt, nu pentru a gestiona o epidemie rapidă la scară largă, mai punctează specialistul, în vreme ce mulți dintre pasagerii care aleg aceste croaziere sunt persoane în vârstă, cu diverse afecțiuni cronice, care agravează infecțiile.
Alte infecții, cum ar fi virusurile respiratorii, inclusiv gripa, se pot răspândi în aceleași condiții interioare aglomerate, iar virusurile stomacale se pot transmite prin alimente, mâini și suprafețe comune.
Focarele de hantavirus (o boală respiratorie severă răspândită de rozătoare) pe nave sunt rare, mai spune epidemiologul, însă focarul și decesele înregistrate acum pe nava MV Hondius arată că microbii se răspândesc mult mai ușor în spațiile înghesuite.
Chiar dacă liniile de croazieră și-au îmbunătățit de-a lungul timpului sistemele de igienă și răspuns la boli și multe călătorii trec fără incidente, focarele revin constant pe aceste resorturi plutitoare, deoarece structura de bază a acestor nave creează în continuare aceeași provocare: „mulți oameni împart aceleași mese, același aer, aceleași sisteme de apă și aceleași spații comune”.
Nava lovită de hantavirus, refuzată și de Insulele Canare
Soarta celor aproape 150 de oameni aflați pe MV Hondius, o navă de expediție polară lovită de hantavirus, un virus letal și fără leac ce se transmite prin urină sau fecale de șobolani, rămâne deocamdată neclară. Blocaţi pe vasul pe care au murit trei oameni, staționat în Atlantic, în largul coastei Capului Verde, fără permisiune de acostare, pasagerii au cerut ajutorul postând clipuri pe social media.
Cu toate că, în urma solicitării făcute de OMS și Uniunea Europeană, Spania a anunțat, marți seară, că este de acord să permită navei să facă escală în Insulele Canare, pentru a acorda asistența medicală a pasagerilor și a echipajului în cadrul unui protocol internațional strict, autoritățile regionale au refuzat, ieri, acest lucru.
Autoritățile din Africa de Sud au confirmat, ieri, că la doi dintre cei trei pasageri care au murit a fost identificată singura tulpină de hantavirus, din cele 38 cunoscute, care se transmite de la om la om, iar OMS îi caută acum şi pe cei 82 de oameni care au zburat în acelaşi avion cu unul dintre cei decedați.
Atât OMS, cât și ECDC au transmis că, pentru populația globală și pentru Europa, riscul de infectare cu hantavirus rămâne scăzut.
Nava de lux MV Hondius a plecat din Ushuaia, în sudul Argentinei, pe 20 martie, într-o călătorie promovată ca expediție în Antarctica, cu prețuri între 14.000 și 22.000 de euro. Traseul a inclus coasta Antarcticii, Falkland Islands, South Georgia, Nightingale Island, Tristan da Cunha, Saint Helena și Ascension Island, înainte de a ajunge în apele din zona Capului Verde, pe 3 mai.
Citește pe Antena3.ro
