Pesta Porcină Africană (PPA) a afectat anul acesta nu numai creşterea porcului ci şi industria de procesare din România, producând pagube serioase sectorului şi costuri imense autorităţilor.
Deficitul de carne de porc înregistrat pe piaţa mondială din cauza pestei porcine africane a influenţat considerabil şi preţul acestui produs, inclusiv în România. Potrivit estimărilor realizate de reprezentanţii industriei autohtone de procesare, anul viitor vom putea asista la o triplare a preţului cărnii de porc, după o dublare produsă în acest an.
Dacă la începutul lui 2019 existau 1.153 de focare active în peste 300 de localităţi din 19 judeţe, în luna iunie numărul acestora s-a restrâns la 55 de focare active, în 31 de localităţi din 11 judeţe. Situaţia se agravează din nou începând din toamna acestui an, astfel că în prag de Crăciun autorităţile au anunţat că ţara este aproape în totalitate în zona roşie.
Până la data de 17 decembrie, peste jumătate de milion de porci au fost ucişi de când a fost depistat primă data virusul în România, respectiv iulie 2017, din care aproape 200.000 numai în partea a doua a acestui an.
Un alt eveniment care a marcat anul 2019 în acest sector a fost legat de transportul de animale vii din România către ţările terţe, culminând în luna noiembrie cu scufundarea parţială a unui vas încărcat cu 14.600 de oi, din care doar 252 au fost salvate.
*** La început de an, Comisia Europeană avertizează: măsuri scăzute de biosecuritate din România
La finele lunii ianuarie, ministrul Agriculturii de atunci, Petre Daea, anunţa într-o comisie din Parlamentul European că Preşedinţia română la Consiliul UE va continua discuţiile privind bolile majore, "cu contagiozitate ridicată şi caracter transfrontalier", pesta porcină africană fiind una dintre ele, care continuă să se răspândească.
Deşi ministrul Daea spunea atunci că accentul se va pune pe biosecuritate ca un concept general de prevenire a bolilor şi protecţie a sănătăţii animalelor, în luna februarie experţii europeni avertizau, după o misiune de audit realizată în România, asupra măsurilor scăzute de biosecuritate din sistemul de creştere a porcilor în gospodăriile populaţiei şi controlul insuficient al mişcării animalelor, respectiv în comerţul şi transportul porcilor fără respectarea legislaţiei sanitare veterinare.
În acest context, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) începea atunci demersurile la Comisia Europeană pentru menţinerea fluxului comercial cu porci şi produse din carne de porc din România pe piaţa comunitară şi flexibilizarea criteriilor de stabilire a zonelor de restricţie impuse de evoluţia pestei porcine africane.
Petre Daea, singurul care a comunicat activ pe acest subiect, deşi ANSVSA este practic autoritatea care gestionează tot ceea ce este legat de PPA, anunţa în martie că intenţionează să înfiinţeze în România un Centru de cercetare pentru combaterea şi eradicarea pestei porcine africane, detaliile legate de această iniţiativă urmând să fie discutate la reuniunea privind PPA care urma să aibă loc în luna iunie, la Bucureşti, eveniment organizat sub umbrela Preşedinţiei Consiliului UE.
Dacă în România combaterea acestei boli era mai mult declarativă, la nivel european unele ţări iau măsuri serioase şi rapide pentru a preveni răspândirea pestei porcine africane şi a-şi proteja crescătoriile de porci. De exemplu, Danemarca începe la finele lunii ianuarie construcţia unui gard la graniţa cu Germania, în ideea de a împiedica trecerea porcilor mistreţi infectaţi cu acest virus. Gardul - de o înălţime de 1,5 metri şi până la 50 de centimetri sub pământ - urma să se întindă pe o lungime de 70 de kilometri, iar lucrările de construcţie urmau să se finalizeze la toamnă.
Miza era una importantă pentru Danemarca, unul din principalii exportatori europeni de produse din carne de porc, în condiţiile în care anual în aproximativ 5.000 de ferme din această ţară sunt crescuţi 28 de milioane de porci, de două ori mai mulţi decât locuitorii ţării nordice.
*** Industria cărnii de porc propune soluţii, autorităţile le ignoră
În primăvara acestui an, pe fondul extinderii focarelor de pestă, reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) ies la rampă şi cer autorităţilor să se decidă asupra modului de creştere a porcului în România, fie în sistem industrial, fie în gospodării, întrucât cele două sisteme nu au cum să supravieţuiască împreună în contextul evoluţiei pestei porcine africane pe teritoriul ţării.
"Nu o să oprim pesta porcină africană dacă nu vom lua decizii extrem de dure şi extrem de urgente. Este nevoie de o decizie politică", declara Ioan Ladoşi, preşedintele APCPR.
Deşi o primă încercare în acest sens a fost făcută în luna martie a acestui an, când Petre Daea emite un ordin privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, care prevedea ca în fermele de subzistenţă, respectiv gospodăriile populaţiei, să fie permisă creşterea unui efectiv de maximum 5 capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg, soluţia este sortită rapid eşecului.
Pe 29 martie, în contextul alegerilor europarlamentare, dar şi a celor prezidenţiale, premierul Viorica Dăncilă îi cere ministrului Agriculturii să anuleze acest ordin, ceea ce de altfel se şi întâmplă câteva zile mai târziu.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, l-a ironizat atunci pe ministrul Agriculturii, susţinând că acesta a renunţat la ordinul care stabileşte că o fermă se subzistenţă are maximum cinci capete de porci, "de frica cormoranilor". "Aţi văzut ultima ispravă a lui Daea? A emis un ordin care a stat în vigoare 24 de ore. Probabil a renunţat la ordinul cu porcii, de frica cormoranilor.(...) O asemenea mostră de idioţenie mai rar mi-a fost dat să văd", a declarat pe 29 martie liderul PNL, în cadrul unei conferinţe de presă.
La rândul său, Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de anularea acestui ordin. "Îmi pare rău de ceea ce s-a întâmplat zilele trecute cu ordinul domnului Daea, care arăta o linie României şi nu era vorba de impozitare, poate că nici nu trebuiau impozitaţi, trebuia identificarea porcului. România trebuie să ia o decizie: vreau să fac porc industrial sau vreau porc în gospodării. Cele două variante nu funcţionează din păcate. (...) Dacă ne oprim să facem autostrăzi că facem transhumanţă sau că avem lilieci rămânem într-o situaţie care convine Europei de minune. România este a şasea ţară, avem potenţial, ne lasă să pierdem pe mâna noastră", a explicat atunci Pădure.
Pe de altă parte, un bilanţ realizat de Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP) din acea perioadă arăta că efectivele de porcine din România au scăzut constant în ultimii ani, de la 4,7 milioane de capete în 2016, la 4,24 milioane în 2018, declin consemnat, în primul rând, din cauza abatorizării în număr mare, şi unei rate reduse de înlocuire a efectivelor. Pesta porcină africană din România reprezenta doar a treia cauză de scădere a efectivelor de porcine.
*** Industria cărnii de porc cere Comisiei Europene adoptarea unor de măsuri de relaxare a interdicţiilor de mişcare a porcilor
În luna iunie, reprezentanţii APCPR somează din nou autorităţile de la Bucureşti să ia măsuri împotriva PPA, chiar dacă situaţia pare sub control, în condiţiile în care au fost stinse 1.227 focare, iar boala activa în doar 31 de localităţi din 11 judeţe şi erau active doar 55 de focare. Ei spuneau atunci că implicarea autorităţilor române responsabile cu stoparea evoluţiei PPA este insuficientă şi ineficientă, iar în acest sens Comisia Europeană nu va relaxa restricţiile privind comerţul cu carne de porc în ţara noastră. Asociaţia s-a adresat oficialilor din domeniul sănătăţii animale de la Comisia Europeană, solicitând analiza situaţiei fermelor comerciale de creştere a porcilor şi adoptarea de măsuri de relaxare a interdicţiilor de mişcare a porcilor şi cărnii de porc, aplicate în mod excesiv în România şi care afectează grav piaţa naţională.
În răspunsul forului european se menţionează foarte clar că misiunile de audit, desfăşurate în perioada 2017-2019, au identificat riscuri mari de transmitere a PPA din România către alte state membre ale Uniunii Europene, din cauza măsurilor insuficiente şi ineficiente luate de către autorităţi pentru exploataţiile non-comerciale şi gospodăriile populaţiei.
O ştire publicată de Reuters la finele lunii iulie care anunţa că Vietnam a înregistrat un succes în ceea ce priveşte crearea unui vaccin împotriva pestei porcine africane, îl determină pe ministrul român al Agriculturii să trimită o scrisoare omologului său din Vietnam prin care îi solicită să îi permită să participe cu câţiva cercetători români ''foarte bine pregătiţi'' să colaboreze la realizarea acestui vaccin."Este extrem de important, dacă vreţi este tema zilei şi a nopţii. Lumea este răvăşită de acest virus", a declarat atunci Petre Daea.
La începutul lunii septembrie, situaţia devine din nou alarmantă, numărul focarelor de PPA ajunge la peste 1.100, fiind afectate 316 de localităţi din 25 de judeţe, chiar dacă de la debutul bolii, iulie 2017, au fost stinse 1.314 focare, cele mai multe în judeţele Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi şi Constanţa.
Deşi Comisia Europeană impune tot mai multe restricţii României din cauza PPA, Petre Daea, devenit între timp ministru interimar, după trecerea moţiunii de cenzură depuse împotriva Guvernului Dăncilă, dă asigurări la finele lunii octombrie că forul comunitar nu a luat decizia de a interzice exportul de carne de porc din România, chiar dacă în ţara noastră există foarte multe restricţii din cauza prezenţei pestei porcine africane.
Însă, în acele zile, Daea emite din nou ordinul pentru stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, deşi se pregătea de debarcare de la şefia MADR. Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc susţinea că ordinul reprezintă un prim pas foarte necesar în combaterea evoluţiei PPA în România, după mai mult de un an de tergiversări.
Şi Asociaţia Română a Cărnii preciza că ordinul Ministerului Agriculturii privind dimensionarea tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României are ca efect stoparea "pentru moment" a unei potenţiale decizii a Uniunii Europene de a include în totalitate teritoriul ţării în Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709, ceea ce ar duce la efecte dezastruoase asupra industriei de procesare a cărnii şi nu numai.
Pe 29 octombrie, ministrul propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii, Nechita Adrian Oros, a anunţat în Comisiile de specialitate din Parlament că îi va cere premierului desemnat, Ludovic Orban, schimbarea conducerii ANSVSA în primele zile după preluarea mandatului. "Actuala conducere a ANSVSA nu poate face faţă şi a demonstrat în doi ani de zile de când pesta porcină africană evoluează sălbatic la noi în ţară. În nici o altă ţară nu s-a înregistrat această extindere fulgerătoare total necontrolată", a subliniat Oros.
El susţinea atunci că are o variantă de lucru "gândită cu asociaţiile", ca replică la varianta propusă de ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, fără a oferi însă detalii.
Evoluţia pestei porcine africane în România a fost luată în discuţie la reuniunea comitetului permanent pentru animale, alimente, plante şi furaje (SCoPAFF), ce a avut loc la Bruxelles, în perioada 24-25 octombrie, harta restricţiilor suferind noi modificări, însă România păstrează deschis comerţul intracomunitar şi exportul, anunţa Autoritatea Veterinară, la finele lunii octombrie.
***Peste porcină africană, o boală politică care trebuie asumată politic
Preşedintele APCPR, Ioan Ladoşi, reafirma la începutul lunii noiembrie că PPA este o boală politică, care trebuie asumată politic, pentru că presupune măsuri drastice pentru stoparea şi eliminarea ei, iar un prim pas ar fi acest ordin privind reglementarea dimensionării fermelor în care se cresc porci.
Pe 6 noiembrie, la învestirea lui Adrian Oros, premierul Ludovic Orban anunţă că preşedintele ANSVSA are zilele numărate şi că derulează o procedură pentru a identifica un candidat serios pentru această funcţie. "Din păcate, România înregistrează 80% dintre cazurile de pestă porcină africană, ceea ce arată foarte clar o neglijenţă crasă, dacă nu chiar o rea voinţă în prevenirea şi ulterior în combaterea pestei porcine. Deocamdată ministrul Agriculturii a plecat. Va pleca şi preşedintele ANSVSA. (...) În ceea ce ne priveşte pe noi, vrem să tratăm cu mare seriozitate acest subiect. De asemenea, trebuie să începem un dialog foarte apăsat cu Comisia, cu instituţiile UE, şi să fim serioşi dacă ne-am angajat cu un plan de acţiune cu măsuri clare, cu termen clare, trebuie să ne ţinem de cuvânt pentru că altfel primim interdicţie de a ieşi pe piaţa europeană. Acesta este riscul care ne paşte în momentul de faţă", a precizat atunci premierul.
El a susţinut că România se află în această situaţie din cauza "modului criminal în care a fost tratată această pandemie".
*** La final de an, producătorii avertizează: preţul cărnii de porc s-ar putea tripla în 2020
Preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Radu Timiş, avertiza la mijlocul lunii decembrie că preţul cărnii de porc s-ar putea tripla anul viitor, pentru că aproape jumătate din proteina acestei planete a dispărut din cauza pestei porcine africane. "Dacă în acest an preţurile s-au dublat la carnea de porc, anul viitor pot să afirm cu mâna pe inimă că se vor tripla şi problema nu este cât costă ci dacă vom găsi carne de porc. (...) Ce se va întâmpla la anul cu industria noastră? Noi chiar am discutat câteva variante: se va duce spre pui, vită, oaie, spre vegetarian. Cert este un lucru: jumătate din proteina acestei planete a dispărut", a spus Radu Timiş.
Datele APCPR arată că România pierde anual în jur de 900.000 de porci, în condiţiile în care efectivele matcă au scăzut cu aproape 35.000 de scroafe de la începutul epidemiei de pestă porcină africană.
În acest context, noul şef al ANSVSA, Robert Chioveanu, anunţă că Autoritatea va elabora o nouă strategie de combatere şi control pentru PPA, un "plan al României", cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, care va trebui să fie asumat de toate instituţiile implicate, dar şi de fermieri şi industria de profil.
De asemenea, ANSVSA demarează în colaborare cu Poliţia Română controale în trafic, pentru limitarea circulaţiei animalelor şi în special a porcilor vii. Din datele prezentate într-o conferinţă de presă susţinută pe 23 decembrie reieşea că au fost efectuate aproape 10.000 de astfel de controale, iar valoarea amenzilor aplicate a depăşit 213.920 de lei.
Şeful Autorităţii Veterinare a avertizat că ţara este aproape în totalitate în zona roşie, Suceava fiind singurul judeţ în care nu există niciun focar de pestă nici la porcii domestici şi nici la cei mistreţi. "Avem 39 de judeţe care sunt în zona III, în zona roşie. Singurul judeţ care nu este în zona roşie este Suceava, iar în partea a II-a este Bistriţa-Năsăud, în care boala evoluează la porcul mistreţ, restul suntem roşu cu totul. De aceea, am luat aceste măsuri şi am efectuat aceste controale, ca să stopăm această circulaţie, această mişcare necontrolată a animalelor vii", a spus preşedintele ANSVSA.
Tot atunci, el a anunţat că România va primi anul acesta un grant de 15,83 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru despăgubirile acordate în cazul pestei porcine africane în anul 2019.
Conform celor mai recente date, PPA evoluează în 242 de localităţi din 26 de judeţe, cu un număr de 670 de focare, în alte 10 judeţe fiind diagnosticate doar cazuri la mistreţi. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România şi până în prezent au fost eliminaţi 542.459 de porci afectaţi de boală şi au fost diagnosticate 2.412 de cazuri la mistreţi. Până la 17 decembrie au fost despăgubiţi 13.750 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de peste 331 milioane de lei.
*** PPA face ravagii în China în 2019
Informaţii alarmante au venit anul acesta din China, unde s-a anunţat că peste 200 de milioane de porci vor fi sacrificaţi sau vor muri din cauza infestării cu pesta porcină africană. O asemenea cifră ar reprezenta o parte importantă din populaţia de porci a Chinei, care, potrivit băncii olandeze Rabobank, se situa la 360 milioane de capete la finele anului trecut.
Importurile de carne de porc ale Chinei vor atinge în 2020 un nivel record de până la 4,6 milioane de tone, în condiţiile în care cel mai mare consumator mondial de carne de porc va avea nevoie de cinci ani pentru a-şi reface efectivele de porci devastate de epidemia de pestă porcină africană, aprecia Rabobank, citată de Reuters.
*** Exportul de animale vii, în atenţia Comisiei Europene în 2019
În vara acestui an, comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor, Vytenis Andriukaitis, trimite o scrisoare ministrului român al Agriculturii, Petre Daea, în care îi cere să oprească livrarea a 70.000 de oi din România către Golful Persic, deoarece condiţiile adecvate pentru bunăstarea animalelor nu pot fi garantate.
"Ţinând cont de prognoza meteo pentru zona Golfului Persic în timpul lunii iulie, unde temperaturile vor ajunge 46 de grade Celsius, vă cer, ca un gest de responsabilitate, să opriţi exportul de oi spre Golful Persic deoarece aceste temperaturi extreme fac practic imposibilă respectarea cerinţelor legale", se arăta în scrisoarea trimisă în data de 10 iulie de Andriukaitis.
Potrivit informaţiilor publicate de ONG-ul Eurogroup for animals, 70.000 de oi urmau să fie încărcate pe nava Al Shuwaikh, deţinută de compania Livestock Transport & Trading (KLTT), din Kuweit, pentru a fi trimise în Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit, pentru "Sărbătoarea Sacrificiului" care are loc în luna august.
Daea intervine şi transmite că România nu va opri exportul de ovine sub nicio formă, dar dă asigurări că regulile de export privind bunăstarea animalelor vor fi respectate în totalitate."Noi nu oprim exportul de ovine, pentru că România are şi drepturi şi obligaţii. Are dreptul de a exporta şi obligaţia de a respecta regulile de export şi le respectă întocmai", preciza atunci şeful MADR, subliniind că obligaţia României este de a verifica doar la plecarea din port dacă sunt respectate toate condiţiile de bunăstare, iar ulterior răspunderea revine transportatorului.
La rândul său, preşedintele ANSVSA de la acea vreme, Geronimo Brănescu, susţine într-o declaraţie pentru AGERPRES că România este prima ţară care a introdus pe agenda UE, ca subiect de dezbatere, bunăstarea animalelor în timpul transportului maritim. "România a respectat, respectă şi va respecta întotdeauna prevederile legislaţiei interne şi internaţionale şi chiar suntem un exemplu de bune practici. Nu a fost conexată cu evenimente care au avut repercusiuni negative în transportul maritim cu animale vii", spunea Brănescu. Legat strict de acest transport, şeful Autorităţii Veterinare a subliniat că s-a implicat direct, alături de specialişti sanitari-veterinari din zonă, în respectarea condiţiilor de transport şi chiar a introdus măsuri suplimentare.
Organizaţia Animals International cere însă Comisiei Europene să demareze procedurile de infringement împotriva României, pe motiv că nu au fost respectate prevederi din regulamentul european pentru bunăstarea animalelor în cazul transportului oilor cu vaporul Al Suwaikh din România în Golful Persic. Tot Animals Internaţional anunţa că va da în judecată Guvernul României "pentru tortură planificată asupra animalelor", susţinând că Regulamentul UE 1/2005 pentru bunăstarea animalelor în timpul transportului nu permite transportul când în camioane sau vapoare temperatura depăşeşte 35 de grade Celsius, iar decizia Curţii Europene de Justiţie arată că România este responsabilă de bunăstarea animalelor până la destinaţie.
Pe 24 noiembrie are loc însă o tragedie în portul Midia, după ce Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, încărcată cu 14.600 de oi şi un echipaj de 22 de marinari de naţionalitate siriană, s-a scufundat parţial pe bordul drept, la scurt timp după plecarea transportului. Înclinarea navei a avut loc în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg. Numărul total al oilor salvate de pe navă a fost de 252, dar numai 180 au supravieţuit ulterior.
Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Ovine, Caprine şi Porcine din România (ACEBOP) solicita chiar în acea zi o anchetă urgentă a instituţiilor responsabile şi pedepsirea celor vinovaţi de "dezastrul transportului maritim de animale vii din România".
Şeful asociaţiei, Mary Pană, atrage atenţia că de aproape doi ani, o iniţiativă legislativă "a domnilor parlamentari Florin Cîţu şi Adrian Oros", realizată cu experţi din ONG-uri şi medici veterinari din organizaţii profesionale, "se tot plimbă prin Parlament", pentru că transportatorii nu sunt de acord să investească în mijloacele de transport vechi, care afectează animalele.
La numai o zi de la dezastrul din portul Midia, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, dispune constituirea unei comisii mixte de investigaţie în cazul navei Queen Hind, care să verifice modul în care au fost respectate prevederile legale privind încărcarea-descărcarea, îndeplinirea serviciilor de siguranţă maritimă, gradul de poluare, contaminarea apei în urma incidentului, respectarea condiţiilor de transport privind suprafaţa necesară îmbarcării, verificarea documentelor însoţitoare, dar şi alte elemente ce pot rezulta în urma investigaţiilor.
La ora actuală, Autoritatea Veterinară derulează o procedură pentru adopţia celor 180 de oi salvate, astfel încât acestea "să trăiască până la adânci bătrâneţi"."Am salvat 252 de animale, le-am dus într-un adăpost, li s-au oferit toate condiţiile, au fost sub o monitorizare strictă, dar din cauza stresului am reuşit să stabilizăm doar 180 de oi. Ele sunt stabile din punct de vedere al sănătăţii animale şi sunt asigurate toate condiţiile de bunăstare. În momentul de faţă am derulat o procedură, este afişată pe site-ul ANSVSA, pentru că aceste animale să meargă în grija unor entităţi care doresc să le adopte şi să trăiască până la adânci bătrâneţi", spunea pe 23 decembrie şeful ANSVSA.
În ceea ce priveşte măsurile suplimentare luate la nivelul Portului Midia, şeful ANSVSA a precizat că au fost intensificate controalele oficiale la toate etapele operaţiunilor de export de animale vii către ţările terţe. Pe termen mediu şi lung, ANSVSA şi-a propus actualizarea prevederilor legislative în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului precum şi monitorizarea aplicării acestora, iar în acest sens au fost elaborate două proiecte de acte normative care reglementează autorizarea navelor de transport de animale vii şi transportul lor către ţări terţe.
Recent, activiştii de mediu au avertizat că epava Queen Hind a devenit o bombă biologică chiar lângă staţiunile Mamaia şi Năvodari. Proporţiile dezastrului au fost reduse doar de temperaturile scăzute din acea perioadă, însă operaţiunea de scoatere şi incinerare a cadavrelor de pe vas se anunţă una de durată.