„La această oră, în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosință complexă) administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica, avem disponibil un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Chiar dacă rezerva de apă este în scădere, aceasta este suficientă pentru localitățile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafață. Coeficientul de umplere este de 70,04%, fiind în scădere față de începutul lunii iulie, când se situa în jurul valorii de 80%. Estimăm că, la sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, vom reuși să menținem un coeficient de umplere de peste 62%”, anunță, marți, Administrația Națională
Potrivit sursei citate, ]n acest moment, din cele 120 de secțiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au inregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerințelor de apă sub aspect cantitativ.
`În aceste secțiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosințele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricții și utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în vigoare. (Vezi „Caseta tehnică”). În prezent, se aplică cu precădere Planul de restricții pentru folosințe piscicole și irigații, în special pe sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomița și Dobrogea-Litoral. Pentru râurile interioare, se aplică Planul de restricții în special pentru folosințele piscicole din bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim rațional resursele de apă în direcția economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelați la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitați de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei”, potrivit comunicatului de presă.
Administrația Națională „Apele Române” precizează că în special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă și că cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderență din puțuri sau foraje.
La nivel național, sunt 668 de localități care se alimentează cu program restricționat, respectiv 252 de localități (din 22 județe) Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinți, Bihor, Teleorman, Brașov, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj și Bihor) care dispun de sisteme de alimentare cu apă și 416 de localități din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Neamț, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel național care sunt la această oră (parțial) secate.
În toate aceste localități, necesarul de apă este asigurat cu restricții din sursa de apă subterană.
Debitul Dunării, mai puțin de jumătate față de media multianuală a lunii august
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creștere, având valoarea de 1800 mc/s, fiind mai puțin de jumătate din media multianuală a lunii august (4300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creștere pe sectoarele Gruia – Calafat, Tr. Măgurele – Zimnicea și Isaccea – Tulcea, staționare pe sectoarele Bechet – Corabia, Giurgiu – Oltenița și la Galați și în scădere pe sectorul Călărași – Brăila. La stația hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcționarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (= 57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare). Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creștere și va ajunge până la valoarea de 2600 mc/s până la sfârșitul lunii august.
Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitațiilor căzute în interval și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii și inferioare ale Argeșului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului și Ialomiţei și râurile din Dobrogea unde au fost, în general, staționare.