Alături de incapacitatea României de a atrage teritoriul de dincolo de Prut în sfera occidentală, precum și de influența imensă păstrată de Moscova în mica republică, votul la limită al moldovenilor pentru aderarea țării la Uniunea Europeană pare să expună un pariu riscant al autorităților de la Chișinău.
După ce, timp de câteva ore, tabăra „Nu” s-a aflat la putere, adepții pro-europeni, care au ales „Da” la referendumul pentru modificarea Constituţiei, au reușit să preia conducerea în Republica Moldova, luni dimineaţă, cu doar câteva mii de voturi, după numărarea a peste 99% din buletinele de vot. Și asta, doar grație votului diasporei.
Potrivit rezultatelor preliminare centralizate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea voturilor din 99,32% din totalul celor 2.219 secţii de votare, puţin peste 50% dintre participanţii la referendum - mai exact 50,37% - au răspuns cu „Da” la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, în timp ce 49,63% s-au opus acestei iniţiative.
Paiul scurt
Deși cetăţenii au aprobat duminică „la mustaţă” principiul aderării ţării lor la UE, rezultatul extrem de strâns constituie un afront pentru preşedinta proeuropeană Maia Sandu.
Lidera de la Chișinău, care a întors spatele Moscovei după invadarea Ucrainei şi, concomitent, a solicitat aderarea ţării sale la UE la scurt timp de la începerea agresiunii rusești în țara vecină, convocase acest referendum tocmai pentru a-şi valida strategia şi pentru a trasa o traiectorie prooccidentală acestei foste republici sovietice, care numără 2,6 milioane de locuitori. Echipa Maiei Sandu pare să fi tras însă paiul scurt.
Această victorie strânsă, care nu pune în discuţie negocierile de aderare cu Bruxelles-ul, „slăbeşte într-un fel imaginea proeuropeană a populaţiei şi leadership-ul Maiei Sandu”, susținea, la scurt timp după aflarea rezultatelor, politologul francez Florent Parmentier, specialist în regiune, citat de AFP.
Or, după acest pas înapoi reprezentat de rezultatul referendumului, chiar și succesul Maiei Sandu în turul doi, pe 3 noiembrie, este departe de a fi asigurat.
Rezultatul strâns o pune astfel pe lidera de la Chișinău într-o poziţie fragilă peste două săptămâni, deoarece ea a militat constant pentru integrarea în UE.
Cu 42% din voturi obţinute după primul tur al alegerilor prezidențiale, Sandu pare acum cu mult înaintea lui Alexandr Stoianoglo (26%), un fost procuror în vârstă de 57 de ani, susţinut de socialiştii proruşi.
Stoianoglo poate conta însă pe rezervele de vot ale unui număr mare de candidaţi mai puţin importanţi, iar capcana conceptului „Toţi contra Maiei Sandu” riscă să se strângă în jurul preşedintei în exerciţiu.
Împotriva ei s-ar putea aduna voturile date găgăuzei Irina Vlah (5%) și cele câștigate de pro-rusul Renato Usatîi (14%). De altfel, tot jocul este la limită în mica republică de dincolo de Prut.
Semnal prost pentru Bruxelles
Într-un mediu geopolitic extrem de complicat, cu Ucraina în război şi Georgia acuzată de o derivă spre zona de influență prorusă, Republica Moldova a dat Bruxelles-ului motive de speranţă.
În acest context, cele două voturi, pentru alegerile prezidenţiale şi pentru referendum, au fost văzute ca un test al angajamentului Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană şi de a ieşi odată pentru totdeauna de pe orbita Moscovei.
Un rezultat pozitiv categoric al referendumului ar fi dat bine, deși, în general, nu ar fi adus niciun bonus suplimentar apropierii Moldovei de UE - procesul de negocieri de aderare a început deja în mod oficial, iar referendumul nu ar fi putut să-l accelereze în niciun fel.
Un rezultat negativ ar fi trimis însă un semnal politic foarte puternic Uniunii Europene, care are o mulțime de sceptici față de aderarea Moldovei.
„Va fi extrem de dificil pentru conducerea UE să își continue politica față de Moldova ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, în cazul unui rezultat negativ. Procesul integrării noastre europene va fi înghețat nu pentru ani, ci pentru decenii. Moldova, în esență, va accepta să rămână o «zonă gri», între Vest și Est”, avertiza Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului de Inițiative Strategice din Chișinău, citat de BBC, cu doar câteva zile înaintea referendumului.
Și, nu în ultimul rând, un rezultat îndoielnic al referendumului poate reprezenta un adevărat cadou pentru Moscova, oferindu-i o fundație pe care se va putea construi participarea forțelor politice proruse la alegerile parlamentare din 2025, din Republica Moldova, extrem de importante pentru viitorul țării.
Cum au profitat rușii de pe urma unui calcul greșit
Foarte probabil, echipa lui Sandu a conceput inițial referendumul, într-o încercare de a-și mobiliza votanții proeuropeni.
Sondajele de opinie arată că în societatea moldovenească există o majoritate care susține integrarea țării în UE. Prin urmare, organizarea unui astfel de referendum părea o mișcare câștigătoare din partea autorităților proeuropene.
Aparent, inițiatorii referendumului nu s-au așteptat însă ca adversarii lor să se implice cu toate forțele în acest joc.
În situația în care forțele proruse nu au reușit să găsească un singur candidat prezidențial puternic, „referendumul european” a devenit centrul de greutate al strategiei lor.
Ca urmare, în Moldova a fost lansată o campanie pe scară largă împotriva integrării europene - pe rețelele sociale, pe Telegram, pe YouTube sau în pliante distribuite în cutiile poștale.
În aceste condiții au apărut trei fronturi principale de atac asupra apropierii țării de UE.
În primul scenariu, aderarea Moldovei la UE ar conduce la intrarea țării într-un război împotriva Rusiei. În cadrul acestui mesaj, potențialul alegător este rugat să își amintească faptul că războiul a început din dorința Ucrainei de a se apropia de UE și, în consecință, dacă acesta este viitorul pe care votantul respectiv îl dorește pentru Moldova sa natală.
În al doilea rând, integrarea în UE este identificată de adversarii săi cu un atac decisiv asupra „valorilor tradiționale”. Pe internet circulă știri false, conform cărora Chișinăul ar fi fost obligat să organizeze în mod regulat parade gay și să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex, după aderarea țării la blocul comunitar european. De asemenea, mesajul precizează că aderarea la UE ar duce la închiderea bisericilor ortodoxe din țară.
În sfârșit, în al treilea rând, se afirmă că aderarea Moldovei la UE va duce automat la o creștere a prețurilor pentru toate bunurile și serviciile, fără excepție. În plus, în acest caz, bogații europeni vor cumpăra avuția națională - pământurile fertile ale Moldovei - pe aproape nimic.
Moscova, la butoane
Chișinăul a încercat să combată valurile de dezinformare pe tema integrării europene, dar eficiența eforturilor sale s-a dovedit discutabilă. De altfel, temerile în privința interferenței Rusiei în aceste alegeri sunt foarte mari.
Statele Unite au emis recent un nou avertisment cu privire la suspiciunile de ingerință rusă, în timp ce UE a adoptat noi sancțiuni împotriva mai multor moldoveni.
Poliția a efectuat sute de arestări în ultimele săptămâni, după ce a descoperit o schemă „fără precedent” de cumpărare de voturi, care, potrivit autorităților, ar fi putut afecta până la un sfert din buletinele de vot exprimate în această țară.
Oficialitățile au anunțat că milioane de dolari, proveniți din Rusia și destinați coruperii alegătorilor, au fost direcționați în țară de persoane afiliate lui Ilan Șor, un om de afaceri fugar și fost politician.
Condamnat în contumacie anul trecut pentru fraudă, Șor califică în mod regulat Moldova drept „stat polițienesc” și „marioneta ascultătoare” a Occidentului.
„Ați eșuat zdrobitor”, a postat Șor, de altfel, pe rețelele sociale, după vot.
În plus față de presupusa cumpărare de voturi, s-a constatat că sute de tineri au fost instruiți în Rusia și în Balcani pentru a crea „dezordine în masă” în Moldova, cum ar fi utilizarea unor tactici pentru a provoca forțele de ordine, mai susține poliția de la Chișinău.
Chiar Maia Sandu declara, duminică târziu, că Moldova a asistat la „un atac fără precedent asupra libertății și democrației țării noastre, atât astăzi, cât și în ultimele luni”, acuzând „grupuri criminale, care lucrează împreună cu forțe străine ostile intereselor noastre naționale”.
Lipsa de implicare a României
Votul de schimbare, care a decis rezultatul pozitiv al referendumului, a venit din afară, de la moldovenii care locuiesc deja în UE.
Discrepanța dintre cei din țară și cei din afară e mare și nu este alimentată doar de nemulțumirile sărăciei și ale inflației.
În vreme ce mașinăria de propagandă a Kremlinului a turat la maxim, România, care cunoaște la fel de bine problemele cu care se confruntă Republica Moldova, s-a implicat extrem de timid.
Politicienii români s-au deplasat la Chișinău mai mult pentru a-și face campanie electorală, decât pentru a ajuta forțele prooccidentale. De altfel, la București nu a existat o strategie politică de susținere a acestor forțe. Spre exemplu, la Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova au fost acreditați aproape 800 de observatori internaționali, dar românii lipsesc. Deși Parlamentul de la Kiev a trimis 11 oameni, cel de la București - nici unul.
Rezultatul votului strâns de la referendum arată, de altfel, că Republica Moldova se află într-un moment de răscruce, iar România face prea puțin sau nimic pentru a o scoate din zona pericolului rusesc.