Unul dintre detaliile spectaculoase relevate de procesele-verbale de finalizare a rezultatelor alegerilor constă în faptul că, numai la aceste alegeri locale, 1.415.094 de voturi exprimate și introduse în urne au fost declarate nule. Astfel, 353.107 voturi exprimate pentru alegerea președinților consiliilor județene au fost declarate nule, reprezentând 4,30 la sută din numărul total de voturi introduse în urnă. Pentru alegerea primarului general al Municipiului București, au fost, de asemenea, declarate nule, 10.937 buletine de vot, reprezentând 1,39% din total. Alte 21.287 buletine de vot, reprezentând 2,85% din total, au fost declarate nule la alegerea pentru desemnarea Consiliului General al Municipiului București.
La nivel național, lucrurile stau și mai rău. Spre exemplu, din totalul buletinelor de vot introduse în urne pentru alegerea componenței consiliilor județene, au fost declarate nule 413.045 de buletine, adică 4,97%. În ceea ce privește buletinele de vot introduse în urnă cu ocazia votării primarilor, alții decât cel al Municipiului București, au fost declarate nule 276.153 de voturi, reprezentând 3,05%. De asemenea, au mai fost declarate nule 337.105 buletine de vot introduse în urne pentru desemnarea componenței consiliilor locale, altele decât Consiliul General al Municipiului București, reprezentând 3,72%.
Prezență de peste 50%
Date la fel de interesante se referă la prezența la vot. Cea mai mare prezență la urne la acest scrutin electoral a fost înregistrată la alegerile pentru desemnarea componenței consiliilor județene, care a atins procentul de 50,55, adică 8.209.299 de alegători.
Același procent de 50,55 al prezenței la urne a fost înregistrat și la alegerile pentru președinții de consilii județene, unde au participat la scrutin 7.939.078 de persoane.
Pe locul al treilea, la egalitate, se situează prezența la alegerile pentru funcțiile de primari de municipii, orașe și comune, inclusiv ai sectoarelor municipiului București, în afara celei de primar general al Capitalei, pe de o parte, și la alegerile pentru desemnarea componențelor consiliilor locale municipal, orășenești și comunale, inclusiv cele ale sectoarelor Capitalei, mai puțin pentru Consiliul General al Municipiului București.
Astfel, pentru primari, s-au prezentat la urne 9.057.016 persoane, reprezentând 49,62% din alegătorii înscriși în listele electorale pentru acest tip de scrutin, în timp ce, pentru consiliile locale s-au prezentat la urne 9.056.712 alegători, reprezentând 4,62 la sută din totalul votanților înscriși în listele electorale pentru acest scrutin electoral.
În Capitală, prezența a fost mult mai slabă. Astfel, la scrutinul pentru alegerea primarului general al Municipiului București s-au prezentat la urne 747.413 votanți, reprezentând un procent de 21,35. Același număr de alegători s-a prezentat și la scrutinul pentru desemnarea componenței viitoare a Consiliului General al Municipiului București, ceea ce, de această dată, reprezintă 41,25% din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale.
44.471 de noi aleși, plătiți din bani publici
La alegerile locale din data de 9 iunie, au fost votați, în mod direct, 44.471 de aleși locali, care își vor prelua mandatele începând cu luna octombrie a anului viitor, când administrația publică locală aleasă în toamna anului 2020 va pleca acasă.
La acest scrutin au fost aleși 41 de președinți de consilii județene, un primar general al Municipiului București, 55 de membri al Consiliului General al Municipiului București, 1.388 de consilieri în cadrul consiliilor județene, 3.186 de primari de municipii, orașe, comune, inclusiv ai sectoarelor Capitalei, precum și 39.850 de consilieri care vor activa în cadrul consiliilor locale municipal, orășenești, comunale, inclusiv ale sectoarelor municipiului București.
Vot politic zdrobitor împotriva „salvatorilor României” și sateliților acestora
Procesele-verbale finale centralizate de Biroul Electoral Central arată că, la aceste alegeri locale, PSD, PNL și alte formațiuni cu care acestea s-au aliat, vor domina, în viitorii patru ani, în proporție covârșitoare, administrația publică locală din România.
Votul politic arată un eșec al zonei progresiste, reprezentate de USR, și o creștere moderată și neprimejdioasă a zonei suveraniste. „Jurnalul” a luat la mână toate aceste rezultate, oferind, în continuare, o sinteză a acestui vot politic.
Astfel, pentru președinții de consilii județene, PSD, PNL, Alianța Electorală PSD-PNL (acolo unde a fost ea constituită) și PUSL au obținut, împreună, 68,68 la sută din voturile valabil exprimate. Concret, PSD a obținut 35,56%, PNL a obținut 29,15%, Alianța Electorală PSD-PNL a obținut 3,26%, iar PUSL a obținut 0,71%.
La polul opus a fost scorul total obținut de USR, împreună cu partidele-satelit, care însumat 8,95%. Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei) a luat 8,3%, Alianța Dreapta Unită (USR – PMP) a luat 0,2%, Forța Dreptei a luat 0,18 la sută, Alianța Dreapta Unită (USR – Forța Dreptei) a luat 0,12 la sută, PMP a luat 0,02 la sută, iar REPER a luat 0,14%,
AUR a obținut la acest scrutin 9,6% din voturile valabil exprimate, în timp ce UDMR a luat 6,94%.
În ceea ce privește votul politic pentru consiliile județene, zona puterii a obținut 71,68% din voturile valabil exprimate, PSD a obținut 33,5%, PNL a luat 27,63%, Alianța Electorală PSD-PNL a luat 9,29%, Alianța Electorală PSD-PUSL a luat 1%, iar Alianța Electorală PUSL-PRO România a luat 0,02%.
Pe locul al doilea la acest scrutin se poziționează zona suveranistă, cu 13,58% din voturile valabil exprimate, unde AUR a obținut 10,7%, iar SOS România 2,88%.
Zona progresistă a primit 9,24% din voturi, Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei) a luat 8,28%, REPER a luat 0,41%, USR a luat 0,22%, Forța Dreptei a luat 0,18%, Alianța Dreapta Unită (USR – Forța Dreptei) a luat 0,13%, iar PMP a luat 0,01%.
PSD și PNL, votate vârtos atât împreună, cât și separat
Pentru funcția de primar, alta decât cel al Capitalei, Coaliția și aliații ei au obținut 71,01% din voturile valabil exprimate la scrutinul din 9 iunie 2024. PSD a luat 34,74%, PNL a luat 29,07%, Alianța Electorală PSD-PNL a luat 5.83%, PUSL a luat 1,22%, iar Alianța Electorală PSD-PUSL a luat 0,15%.
Progresiștii au obținut la primării 9,49% din voturile valabil exprimate. Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei a luat 6,28%, USR a luat 1,19%, Alianța Timișoara Unită (USR – PMP – Forța Dreptei – UDMR) a luat 0,61%, REPER a luat 0,51%, Forța Dreptei a luat 0,54%, PMP a luat 0,34%, Alianța Dreapta Unită (PMP – Forța Dreptei) a luat 0,06% și Alianța Dreapta Unită (USR – Forța Drepte) a luat 0,05%.
Suveraniștii au obținut 7,24 la sută din voturi, prin AUR, cu 6,27%, și SOS România, cu 0,97%. UDMR a obținut 4,32% din voturi, iar independenții au fost votați de 5,83%.
Situația este oarecum similară în ceea ce privește rezultatele pentru alegerea consiliilor locale, unde Coaliția și aliații au obținut 65,65%. PSD a luat 32,52%, PNL a luat 26,13%, Alianța Electorală PSD-PNL a luat 4,94%, PUSL a luat 1,77%, iar Alianța Electorală PSD-PUSL a luat 0,29%.
Suveraniștii se află din nou în top, cu 10,92 la sută din voturile valabil exprimate, unde AUR a obținut 9,53%, iar SOS România 1,389%.
Zona progresistă s-a aflat în declin și la acest scrutin, unde a obținut 11,63% din voturi. Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei) a luat 6,7%, USR a luat 1,82%, REPER a luat 0,8%, Alianța Dreapta Unită (USR – PMP) a luat 0,72%, Forța Dreptei a luat 0,61%, PMP a luat 0,52%, Alianța Timișoara Unită USR – PMP – Forța Dreptei UDMR a luat 0,29%, Alianța Dreapta Unită (USR – Forța Dreptei a luat 0,06%) și Alianța Dreapta Unită (PMP – Forța Dreptei) a luat 0.05%.
UDMR a obținut 5,42% din voturi, independenții au luat 1,43% din voturi și Forumul Democrat al Germanilor din România a luat 0,05% din voturi.
Puterea a măturat opoziția în teritoriu
Votul politic arată și distribuirea mandatelor, după eliminarea din calculul mandatelor valabile ale partidelor care nu au obținut pragul electoral. Iar din acest punct de vedere, Coaliția de guvernare a zdrobit, pur și simplu, la aceste alegeri.
Din cele 41 de mandate de președinte de consiliu județean, 24 au fost adjudecate de PSD, 11 au fost adjudecate de PNL și două de Alianța Electorală PSD-PNL, ceea ce înseamnă 90% din mandate. Alte patru mandate (10%) au ajuns la UDMR.
Consiliile județene vor fi, de asemenea, dominate de reprezentanții Coaliției, care, din cele 1.338 de mandate, va ocupa 988 de mandate (73%). PSD a obținut 521 de mandate, PNL a obținut 412 mandate, Alianța Electorală PSD-PNL a obținut 42 de mandate, iar Alianța Electorală PSD-PUSL a obținut 13 mandate.
AUR a luat 11,88 la sută, adică 159 de mandate. Progresiștii, în diferitele combinații în care au candidat, au obținut doar 47 de mandate (5.98%). Mai exact, Alianța Dreapta Unită (USR- PMP – Forța Dreptei) a luat 42 de mandate, Alianța Dreapta Unită (USR – PMP) a luat 3 mandate, iar USR a luat 2 mandate.
Scor aproape SF la primării
Aproape 90% din mandatele de primari ajung la Coaliție. Este vorba despre 2.847 din cele 3.186 de mandate de primar (98,37%). PSD a obținut 1.677 mandate, PNL 1.132 mandate, Alianța Electorală PSD-PNL 29 de mandate, Alianța Electorală PSD-PUSL 5 mandate și PUSL 4 mandate.
UDMR va ocupa 200 de mandate de primar, reprezentând 6,28% din total. Independenții au 43 de mandate de primar (1,35%). AUR are 30 de mandate de primar (0,94%).
Nici de această dată, progresiștii nu au reușit un scor cât de cât onorabil, deoarece au obținut 44 de mandate de primar (1,92%).
FDRG are 5 mandate, Alianța Maghiarilor din Transilvania 4 mandate, iar Partida Romilor Pro Europa are 1 mandat.
Din cele 39.858 de mandate de consilieri locali, 29.950 de mandate (75,01%) au fost adjudecate de reprezentanții Coaliției. PSD are 16.509 mandate (41,42%), PNL are 12.902 mandate (32,12%), Alianța Electorală PSD-PNL are 308 mandate (0,77%), PUSL are 255 de mandate (0,56%) și Alianța Electorală PSD-PUSL are 76 de mandate (014%).
Zona suveranistă a obținut 3.703 mandate de consilier local (9,22%), din care AUR 3.527 mandate (8,85%) și SOS România 176 de mandate (0,37%).
USR și aliații săi au obținut 2.292 de mandate de consilier local, reprezentând 6.26% din total. Independenții au 176 de mandate. UDMR are 2.525 de mandate, Alianța Maghiară din Transilvania 172 de mandate și FDRG 52 de mandate.
Nicușor Dan se va confrunta cu o ultramajoritate ostilă în Consiliul General
O situație atipică s-a petrecut la alegerile locale din București, dar doar la cele pentru primarul general al Capitalei și pentru Consiliul General al Municipiului București. Ca vot politic, pentru funcția de primar general, partidele practic nu au existat, deoarece a câștigat independentul Nicușor Dan, cu un scor de 47,97%, reprezentând 532.734 de voturi.
În ceea ce privește votul politic pentru CGMB, aici Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei), împreună cu REPER, au primit 34,8% din voturi. PSD a luat 25,6%, PNL 12,5% și PUSL a luat 9,38%. În total, zona anti-Nicușor a fost votată de 48,54% dintre alegători. AUR a luat 7,17%, iar SOS România 4,13%.
Acest vot face imposibilă formarea de către primarul general Nicușor Dan a unei majorități în cadrul Consiliului General. După redistribuirea voturilor obținute de partidele care nu au făcut pragul electoral, situația este clară.
Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei) are 21 din cele 55 de mandate de consilier general. Împreună cu REPER, cu cele 4 mandate, înseamnă un total de 21 de mandate.
De cealaltă parte, PSD are 16 mandate, PNL are 7 mandate, iar PUSL are 6 mandate. Ceea ce înseamnă 29 de voturi împotriva lui Nicușor Dan. La care se mai adaugă și cele 4 mandate obținute de AUR.