Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

„Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai mulți și mai grei decât cei de ieri, spun specialiștii, iar acest lucru este resimțit din plin în incidența unor boli cronice. Mai mult, ultimele statistici publicate de Institutul Național de Sănătate Publică arată că doi din zece români decedați în urma infecției cu coronavirus aveau, ca și comorbiditate, obezitatea. 

Cum s-a ajuns de la „frumosul” de altădată, la „comorbiditatea” de azi și cum sabotează obezitatea sistemul imunitar a explicat, pentru Jurnalul, dr. George Sirețeanu, medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia obezității. Medicul arată, de asemenea, ce înseamnă „grăsimea slabă” și de ce o persoană care, la prima vedere, nu pare supraponderală poate avea același risc precum cei cu obezitate.

M.C. – În ultimul timp, nu mai auzim sintagme atât de des folosite altădată, precum „gras și frumos”, ci „compoziție corporală sănătoasă”. Ce înseamnă, de fapt, o „compoziție corporală sănătoasă”? 

Dr. George Sirețeanu: - Din punct de vedere medical, o compoziție corporală sănătoasă contribuie la un sistem imunitar mai puternic, ajutându-vă să rezistați infecțiilor minore și să reduceți riscul de a suferi de boli grave, cum ar fi bolile de inimă și diabetul. 

Foarte simplu spus, aceasta presupune: o masă musculară suficient dezvoltată și un procent de grăsime corporală într-un interval sănătos. Adică: 10-20% pentru bărbați, 18-28% pentru femei.

În prezent, obezitatea a devenit o epidemie, considerându-se că oamenii sunt, în medie, mai „grei” decât au fost în orice altă perioadă istorică. Odată cu creșterea numărului de persoane obeze, a crescut și numărul de persoane diagnosticate cu boli de inimă și/sau diabet. 

M.C. – Ce se întâmplă, de fapt, cu sistemul imunitar? Pentru că, în cazul bonavilor de COVID-19, spre exemplu, se tot vorbește de acea „furtună de citokine”, care atacă organele. Care este mecanismul?

Dr. George Sirețeanu: - Când corpul se îmbolnăvește - din cauza unei infecții bacteriene, a unui virus etc. - sistemul de apărare al organismului se declanșează, provocând inflamații. Acest lucru se datorează răspunsului imun „înnăscut”: mecanismul de apărare universal al corpului, care servește ca primul val de apărare împotriva invadatorilor străini. Zona infectată devine roșie și umflată din cauza fluxului sanguin crescut, care poate fi inestetic și inconfortabil. 

Această reacție este cauzată de celulele albe din sânge numite macrofage și de proteinele pe care le emit, numite citokine. Aceste citokine încurajează inflamația.

Inflamația declanșată de sistemul imunitar este de obicei un lucru bun. Asta înseamnă că, în corp, se eliberează hormonii și proteinele adecvate, se activează celulele albe din sânge pentru a începe procesul de recuperare și acestea lucrează pentru a învinge infecția. 

M.C. – Dar ce legătură are inflamația cu grăsimea corporală, compoziția corpului și obezitatea?

Dr. George Sirețeanu: - În momentul în care celulele albe din sânge provoacă inflamații, este un semn că sistemul imunitar al corpului funcționează corect. Inflamația începe, globulele albe din sânge atacă invadatorul, acesta este neutralizat și inflamația dispare. Cu toate acestea, celulele albe din sânge nu sunt singurul tip de celule care au capacitatea de a emite citokine. Un al doilea tip de celulă care poate emite citokine și poate provoca inflamații sunt adipocitele sau celulele adipoase.

Corpul stochează excesul de calorii ca grăsime, astfel încât să îl poată folosi mai târziu pentru energie dacă alimentele devin rare. Recent, oamenii de știință au descoperit că grăsimea este un organ endocrin activ, unul care poate secreta o întreagă serie de proteine ​​și substanțe chimice, inclusiv citokine inflamatorii. Pe măsură ce corpul adaugă mai mult țesut adipos, mai multe citokine sunt eliberate, declanșând inflamația. 

Obezitatea a fost caracterizată drept „o stare de inflamație cronică de grad scăzut”, pentru că, în permanență, corpul este supus unui răspuns imun (stare de stres).

M.C. – Care sunt consecințele acestei stări permanente de inflamație pe care o capătă organismul unei personae cu obezitate?

Dr. George Sirețeanu: - Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat. Deoarece obezitatea provoacă o stare de inflamație cronică și sistemul imunitar este compromis, acest lucru duce la dezvoltarea unor boli și afecțiuni minore și grave, cum ar fi: gripe, boli cardiovasculare, diabet.. 

M.C. – Să le luăm pe rând.

Dr. George Sirețeanu: 

1. Gripa. Acum câțiva ani, în momentul în care a apărut virusul gripal numit H1N1, medicii din Spania au observat că pacienții supraponderali și obezi au început să apară în număr disproporționat în unitățile de Terapie Intensivă și au stat mai mult decât pacienții care nu erau obezi sau supraponderali. Creșterea inflamației datorată creșterii citokinelor pro-inflamatorii pare să fie un factor principal care contribuie la creșterea riscului lor de gripă. Cercetătorii din Canada, care au analizat înregistrările de gripă de-a lungul a 12 ani (1996 -2008), au descoperit că persoanele obeze au mai multe șanse să intre în spital pentru boli respiratorii decât cele care nu erau obeze. Ei au ajuns la concluzia că persoanele obeze erau o populație „expusă riscului” în timpul sezoanelor gripale din cauza răspunsului lor imunitar compromis.

2. Boala de inimă. Bolile de inimă sunt principalul ucigaș al adulților din Statele Unite și nu numai de acolo. Deși există mulți factori care pot contribui la bolile de inimă, cercetările recente au arătat că inflamația cauzată de obezitate este unul dintre cei mai semnificativi factori care contribuie la dezvoltarea acesteia. Principalii vinovați, citokinele, provoacă inflamații ale pereților arterelor, determinând deteriorarea arterelor și creșterea presiunii. Când tensiunea arterială este crescută înseamnă că inima nu pompează sânge în mod eficient și începe să crească. O inimă mărită este un factor de risc semnificativ care poate duce la insuficiență cardiacă, dacă nu se iau măsuri pentru remedierea acesteia.

3. Diabet. Diabetul este o afecțiune caracterizată prin rezistența la insulină - incapacitatea organismului de a elimina excesul de zahăr din sânge. La fel ca în cazul bolilor de inimă, există mulți factori înrudiți care duc la apariția diabetului de tip 2, iar obezitatea a fost mult timp asociată cu dezvoltarea diabetului. Odată ce s-a descoperit că grăsimea este un țesut activ care poate secreta citokine și face ravagii asupra sistemului imunitar, cercetătorii au reușit să arate o legătură între obezitate, inflamație și rezistența la insulină. S-a demonstrat cum creșterea inflamației perturbă o serie întreagă de procese și sistemul endocrin. Când obezitatea și inflamația ulterioară sunt lăsate necontrolate pentru o lungă perioadă de timp, crește riscul de a dezvolta rezistență la insulină și, în cele din urmă, se ajunge la diabet.

4. COVID-19. Persoanele care suferă de obezitate prezintă un răspuns imun antiviral întârziat sau inadecvat, care duce la o recuperare anevoioasă după infectare. Studiile imagistice arată că, spre deosebire de afectarea pulmonară în cazul gripei, care se localizează în special în regiunea inferioară a plămânilor, în cazul COVID-19, afectarea pulmonară nu respectă aceste criterii, putând fi interesat întregul plămân. Progresia infecției la nivelul plămânilor și apariția simptomelor severe este mai frecventă la populația obeză, care, de cele mai multe ori, prezintă deja un sindrom de hipoventilație restrictivă.

Obezitatea nu înseamnă întotdeauna „grăsime”

M.C. – De la ce nivel al „grăsimii”, ca să spun așa, se poate considera că există acest risc de compromitere a sistemului imunitar și de inflamație cronică? Este suficient să ne „cântărim” din priviri, adică să ne estimăm din priviri gradul de obezitate, sau trebuie să luăm în calcul kilogramele sau Indicele de Masă Corporală (IMC)? Cine este în pericol?

Dr. George Sirețeanu: - Un sistem imunitar compromis și inflamația nu sunt probleme care privesc doar persoanele supraponderale. Obezitatea nu înseamnă întotdeauna pur și simplu „grăsime”. Ceea ce înseamnă obezitatea este acumularea excesivă de grăsime corporală, dar ceea ce este în exces pentru dumneavoastră s-ar putea să nu fie pentru altcineva. Este posibil să aveți un IMC „normal”, dar mult exces de grăsime: aceasta se numește a fi „grăsime slabă”. În mod crucial, persoanele cu grăsime slabă împărtășesc multe dintre riscurile metabolice ale persoanele cu IMC ridicat, inclusiv riscul de inflamație și un sistem imunitar deficitar.

Acesta este motivul pentru care multă grăsime corporală este o problemă atât pentru persoanele care sunt vizibil supraponderale, cât și pentru persoanele care nu au suficienți mușchi în raport cu cantitatea de grăsime corporală pe care o au.

M.C. – Cum poate fi readus sistemul imunitar la un nivel normal?

Dr. George Sirețeanu: - Din fericire, pentru că cercetătorii au reușit să identifice grăsimea corporală (în special grăsimea viscerală internă) ca fiind o cauză majoră a inflamației și a unui sistem imunitar compromis, aceștia au reușit să observe și îmbunătățirile atunci când grăsimea corporală este redusă. 

Spre exemplu, într-un studiu pe pacienții obezi care au slăbit cu restricție calorică și chirurgie bariatrică, cercetătorii au observat o reducere semnificativă a activării sistemului imunitar, ceea ce înseamnă mai puțină inflamație.

Îmbunătățirea compoziției corpului printr-un amestec de strategii care promovează pierderea de grăsime și creșterea musculară vă poate permite să vă reduceți masa de grăsime într-un mod sănătos, care nu necesită măsuri drastice, cum ar fi chirurgia bariatrică. Deși acest proces poate – și, cu siguranță - va dura mult timp, efectele unei compoziții corporale îmbunătățite și sănătoase sunt extraordinare, dintre care cel mai important ar fi reducerea inflamației generale a corpului și funcționarea corectă a sistemului imunitar.

Sfatul medicului: Reduceți masa de grăsime!

Nimănui nu-i place să fie bolnav și nimănui nu-i place să gestioneze boli precum: diabetul, o afecțiune care rămâne pe viață, sau COVID-19, o boală care, în plină pandemie, pândește la fiecare pas. „Pentru a vă ajuta să evitați aceste probleme, una dintre cele mai bune modalități de a determina dacă grăsimea corporală este excesivă și/sau cauzează inflamație este determinarea procentului de grăsime corporală. Pentru bărbați, procentul de grăsime corporală nu ar trebui să depășească 20%, iar la femei 28%. Dacă reduceți masa de grăsime la un nivel sănătos, veți reduce ulterior inflamația și veți stimula sistemul imunitar”, este sfatul medicului.  

Statisticile arată că obezitatea și două dintre afecțiunile pe care aceasta le provoacă în timp, bolile cardiovasculare și diabetul, sunt cele mai frecvente comorbidități în cazul celor care au decedat de COVID-19.