„Există astăzi spitale care au de toate, care arată bine, care n-au problemele clasice pe care le vedem zi de zi la știrile de la ora 5, și există spitale care pot crea în fiecare zi câte un breaking news. De ce? Pentru că managementul este incompetent”, a afirmat Rogobete.
Acesta a subliniat că funcțiile de conducere în spitale implică responsabilitate majoră și nu pot fi tratate superficial. „A fi manager de spital sau șef de secție nu este un dar de la Dumnezeu. Este o mare responsabilitate”, a spus el, atrăgând atenția că „sunt mulți” care nu au „competență și nici viziune”.
În acest context, Ministerul Sănătății a derulat programe de formare pentru personalul din sistem, peste 9.300 de cadre medicale finalizând cursuri de management și administrație sanitară, realizate cu fonduri din PNRR, în parteneriat cu Institutul Național de Management în Sănătate.
Rogobete a precizat că reforma sistemului nu se poate face rapid, inclusiv în ceea ce privește schimbarea managerilor. „Schimbarea managementului incompetent (...) nu se face peste noapte”, a spus el.
De ce se tem managerii de noii indicatori de performanță impuși de Ministerul Sănătății
Ministrul demisionar Alexandru Rogobete spune că indicatorii de performanță au speriat sistemul de sănătate. El dă exemplul chirurgilor cu același salariu, indiferent dacă operează 40 de pacienți sau unul.
Ministrul demisionar al sănătății, Alexandru Rogobete, a recunoscut că indicatorii de performanță au generat rezistențe mari în sistem. El a dat un exemplu concret: chirurgi care operează un singur pacient pe an câștigă la fel ca cei care operează 40 pe săptămână.
„Indicatorii de performanță au speriat mult sistemul de sănătate", a declarat Alexandru Rogobete. El a recunoscut că rezistențele există și în prezent.
Ministrul demisionar a ilustrat problema printr-un exemplu din chirurgie. Există chirurgi care operează 40 de pacienți pe săptămână. Există însă și chirurgi care operează unul, doi sau trei pacienți pe an. La sfârșitul anului, ambii primesc același venit.
„Nu este corect, nu este etic", a spus Rogobete. El a subliniat că indicatorii de performanță sunt singurul instrument care poate corecta această inechitate.
Ministerul Sănătății a creat o platformă digitală dedicată acestui scop. Fiecare spital din România va fi înrolat și va completa trimestrial câmpuri clare. Datele vor include indicatori de calitate, financiari, de utilizare a paturilor și feedback-ul pacienților.
La finalul anului, platforma va genera automat un status de performanță pentru fiecare unitate sanitară. „Fără să poată interveni cineva", a precizat ministrul demisionar.
Rogobete i-a transmis un mesaj direct celui care îi va urma la conducerea ministerului. „Recomand celui care vine să nu se oprească", a spus el.
A argumentat că doar o evaluare corectă a activității medicale permite construirea unor politici publice bazate pe realitate și o plată echitabilă a personalului medical.
Rogobete recunoaște că infecțiile din spitale sunt ascunse sub preș
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit vineri într-o conferință de presă despre modul în care a tratat problema infecțiilor nozocomiale din spitale, în cele 10 luni în care s-a aflat la conducerea ministerului.
Alexandru Rogobete a spus că infecțiile nozocomiale sunt peste tot în lume, numai că la noi sunt ascunse, iar el, în timpul mandatului de la Ministerul Sănătății a încercat să țină fenomenul sub control prin raportări corecte.
„Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din această lume. Sau altfel spus, nu există nici un spital în lumea asta care să nu aibă infecții nozocomiale. Diferența între noi și restul este că noi le ascundem. Și tot ce mi-am dorit a fost ca să depășim această barieră, să nu mai ascundem infecțiile nozocomiale, să învățăm să le raportăm. Pentru că doar dacă le raportăm corect și la timp, putem controla fenomenul extinderii infecțiilor de la un pacient la altul și realizarea acelor focare de 4-6 pacienț, care într-adevăr sunt o problemă pentru un spital dacă ele apar”, a declarat fostul minsitru al Sănătății.
Rogobete a explicat că un fost consilier onorific, i-a oferit exemplul spitalelor din Germania în gestionarea problemei infecțiilor nozocomiale.
„Ce am făcut aici? Pe lângă investiții, am modificat ordine de ministru destul de mult. De la cel mai important, ordinul de funcționare al secțiilor de anestezie-terapie intensivă, în care la sugestia fostului meu consilier onorific, Torje, care lucrează în Germania de ani de zile, pentru că l-am sunat și l-am întrebat în Germania cum faceți cu infecțiile nozocomiale. Și primul lucru pe care mi l-a spus a zis avem om dedicat epidemiolog sau asistent medical trăinuit pentru acest lucru Care asta face în fiecare zi”, a spus Alexandru Rogobete.
El a adăugat că a introdus prin ordin posibilitatea secțiilor de anestezie-terapie intensivă de a-și extinde echipa cu epidemiolog propriu pentru secțiile mari, sau cu asistent medical care să răspundă de zona de infecții nozocomiale.
Rogobete, furios: „Nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie și au început atacurile”
„Nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie și au început atacurile", a spus Alexandru Rogobete. Ministrul demisionar al sănătății a replicat dur criticilor, invocând cele 22 de spitale noi. „În timp ce unii se tăvăleau pe jos că România nu are centre de arși, proiectele lor erau aici, în minister".
„Nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie și unii au început să atace", a spus Alexandru Rogobete. El a subliniat că cele 22 de spitale noi reprezintă o premieră absolută în România postdecembristă.
Ministrul demisionar a prezentat stadiul fiecărui proiect. Spitalul Județean de Urgență din Bistrița este deja dat în folosință - primul spital județian nou construit după 1989. Centrul de Politraumă de la Sibiu și cel de la Craiova sunt finalizate. Spitalul Agripa Ionescu are un grad de execuție de 92%, iar Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș depășește 90%.
Rogobete a precizat că niciun spital nu a fost licitat de Ministerul Sănătății. Ministerul a alocat fondurile, autoritățile locale au organizat licitațiile, iar ministerul a monitorizat și a plătit facturile.
„În timp ce unii se tăvăleau pe jos că România nu are centre de arși, proiectele lor erau aici, în minister", a declarat Rogobete.
El a explicat că proiectele pentru cele trei centre de arși grav au început în 2015-2016, dar au fost deblocate abia în 2022.
Prima „cupă de pământ” pentru Spitalul de Arși de la Timișoara a fost în iunie 2023. La trei ani distanță, clădirea are un grad de implementare de 97%. Spitalul de Arși de la Târgu Mureș a ajuns la 85%. Primul spital de arși grav pentru copii, construit la București în cadrul Spitalului Grigore Alexandrescu, are un grad de implementare de 51%, cu termen de finalizare în 2027.
Rogobete i-a îndemnat pe contestatari să viziteze șantierele înainte de a face declarații publice.
„Îi recomand să se ducă să le vadă cu ochii lor, tocmai pentru a dezescalada retorica publică", a spus ministrul demisionar.
De ce i-a iertat Alexandru Rogobete pe șefii de la DSP București și Floreasca
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că nu i-a demis pe directorul DSP București și managerul Spitalului Floreasca deoarece „nu aveau implicare” în neregulile constatate.
„N-am avut frâna de mână trasă din partea Partidului Social-Democrat. Dar pentru că dacă o aveam nu eliminam posibilitatea universităților de a mai numi șefii de secție. Dacă aveam (...) nu introduceam acea modificare prin care șefii de secție vor da concurs și vor fi evaluați”, a declarat Rogobete.
În ceea ce privește DSP București, ministrul a spus că decizia a fost luată după analiza raportului final.
„ La DSP București, am făcut acea evaluare. Însă, lucrurile pentru mine au devenit clare în momentul în care am primit raportul final în care am văzut cum au fost date acele aprobări și cu semnătura cui. Directorul actual nu avea nicio implicare în autorizarea ilegala cetului pe care l-am și închis și care în momentul de față este în reabilitare așa cum am mai prezentat de foarte multe ori”, a afirmat acesta.
Rogobete a subliniat că în alte cazuri a făcut schimbări rapide.
„Deși, în alte locuri unde lucrurile erau flagrante și evident că nu aveam cum să nu am făcut schimbările peste noapte fără să întreb pe nimeni. Vă dau DSP Constanța, DSP Neamț, DSP Maramureș, lista poate continua”, a spus el.
Referitor la Spitalul Floreasca, ministrul a precizat că responsabilitatea aparține fostei conduceri.
„Dacă vorbim de managerul de la Floreasca (...) autorizarea ilegală nu a fost făcută de el. Autorizarea ilegală a fost făcută de predecesorul lui (...) Analizând toate aceste date nu am considerat necesar că trebuie schimbat pentru acea situație unde vinovații erau cu totul alții”, a declarat Rogobete.
Acesta a adăugat că unele informații nu pot fi făcute publice și a anunțat că urmează un proces.
(sursa: Mediafax)