Pentru Luisa Bâcă, parcursul care a dus-o de la laboratoarele din Pitești la centrele de excelență din Marea Britanie a început cu o pasiune autentică. „M-am îndrăgostit de biologie în liceu. Am avut o profesoară extraordinară, am mers la olimpiade și concursuri și am descoperit că genetica îmi oferă acel echilibru între știință și dorința de a ajuta oamenii”, spune cercetătoarea.
Decizia de a pleca nu a fost ușoară, dar a fost dictată de nevoia de a se forma într-un mediu în care medicina are o riguroasă fundamentare pe dovezi. „Mi-am dorit un program de rezidențiat bazat pe evidență medicală la cel mai înalt nivel. În Anglia am găsit protocoale clare și ghiduri actualizate, dar am plecat mereu cu gândul că mă voi întoarce în România”, explică ea.
Studiul medicinii interne și al cardiologiei în Marea Britanie i-a schimbat perspectiva asupra felului în care trebuie să arate medicina viitorului. „A fost un moment în care am realizat că trebuie să ne concentrăm mai mult pe prevenție decât pe tratament. De multe ori ajungem prea târziu, când boala s-a instalat deja”.
Drumul profesional condus de întâmplare, dar consolidat de merit, a dus-o într-un institut dedicat biologiei îmbătrânirii. Acolo, Luisa Bâcă a înțeles că longevitatea nu este o temă exotică, ci o știință aplicabilă fiecărei etape a vieții. „Știința longevității nu se ocupă doar de vârsta a treia. Ea începe de la 20–30 de ani. Chiar și atunci, procesul de îmbătrânire este în plină desfășurare, iar alegerile noastre determină cum vom trăi următoarele decenii”.
Mesajul cercetătoarei de la Congresul Internațional de Longevitate a fost puternic: inima îmbătrânește diferit la fiecare dintre noi, iar medicina trebuie să învețe să recunoască aceste ritmuri individuale. „Procesul de îmbătrânire este responsabil pentru majoritatea bolilor cronice pe care le tratăm. Două persoane de aceeași vârstă pot avea factori de risc complet diferiți - de aceea avem nevoie de o medicină personalizată, orientată spre prevenție.”
În intervenția sa, cercetătoarea a subliniat și rolul crucial al stilului de viață: alimentația echilibrată, activitatea fizică, somnul și gestionarea stresului. „Sunt elemente simple, dar fundamentale. Știința le confirmă zi de zi”, explică ea.
Revenirea în România în cadrul unui eveniment dedicat științei longevității reprezintă, în același timp, și o reconectare cu rădăcinile. „Îmi doresc ca România să devină un loc în care prevenția este o prioritate, nu o opțiune. Avem potențial, avem oameni excepționali. Totul începe cu educația și cu discuții ca aceasta”, a transmis cercetătoarea.
Luisa Bâcă este un exemplu concret al noii generații de specialiști români - formați în centre de elită din lume, dar conectați profund la nevoile țării. Prin vocea ei, Congresul Internațional de Longevitate a arătat încă o dată că România poate recupera tradiția sa istorică în domeniul gerontologiei și poate deschide drumul către o medicină a viitorului, centrată pe prevenție, știință și sănătate pe termen lung.