România a pierdut în ultimii zece ani circa 15.000 de jucători de tenis din evidenţele Federaţiei Române de Tenis (FRT), conform informaţiilor furnizate de către Ministerul Tineretului şi Sportului în urma unei solicitări trimise de Ziarul Financiar.
România număra în 2020 doar 3.158 de sportivi legitimaţi la FRT.
Din cei peste 3.100 de sportivi legitimaţi, doar 2.600 au participat la competiţii sportive naţionale. România nu investeşte în sport şi infrastructura sportivă locală este slab dezvoltată, iar aceste lucruri se traduc printr-un număr mic de persoane care aleg să facă sport de performanţă. Reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Sportului spun că o problemă a sportului românesc este faptul că este foarte divizat, ceea ce creează probleme de natură financiară, având în vedere că toate autorităţile care au în administrare diferite baze sportive nu colaborează.
„O problemă a sportului românesc o constituie organizarea instituţională disfuncţională. Se impune o mai strânsă corelare între sporturile dezvoltate la nivelul Ministerului Educaţiei, cu cele dezvoltate la nivel local şi în cluburile sportive. Acum fiecare acţionează separat, fără coordonare, ceea ce duce la progrese extrem de mici. În mod concret, ca urmare a auditului dispus în acest an la nivelul cluburilor subordonate MTS, s-au constatat deficienţe care au afectat activitatea sportivă şi care privesc atât organizarea instituţională, cât şi baza materială, resursa umană şi modul de alocare a sumelor primite de la MTS“, au spus pentru ZF reprezentanţii ministerului.
O altă problemă amintită de către autorităţi este faptul că în privinţa antrenorilor există inegalităţi în salarizare faţă de cei din sistemul cluburilor sportive şcolare, acestea fiind aflate în subordinea Ministerului Educaţiei. De asemenea, mulţi antrenori au vârste înaintate, iar dinamica forţei de muncă este redusă, şansele tinerilor de a ocupa aceste poziţii fiind foarte scăzute.
În 2017, conducerea de la acea vreme a Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) a luat decizia suspendării temporare a finanţării Federaţiei Române de Tenis (FRT) ca urmare a unor probleme de natură juridică şi organizatorică, iar până la rezolvarea acestor probleme, MTS nu va mai finanţa federaţia.
Deşi FRT numără doar 3.100 de sportivi înscrişi, însă numărul real al celor înscrişi în cluburile sportive este mult mai mare, conform Federaţiei Europene de Tenis. Adică există sportivi care România are peste 32.300 de sportivi înscrişi în cluburile sportive din ţară. Chiar şi aşa este un număr infim în comparaţie cu ţări precum Franţa, tenisul este sportul individual numărul unu în rândul populaţiei, care are peste 4,7 milioane de sportivi care practică tenisul în cluburile de tenis, şi Marea Britanie, cu 3,3 milioane de sportivi.
Pe lângă persoanele înscrise la cluburile sportive, numărul total al practicanţilor de sport este mult mai mare, având în vedere că există multe persoane care practică acest sport o fac individual, în afara unui club sportiv. Există terenuri de tenis atât în România, cât şi în alte ţări, care pot fi închiriate pe o sumă mică de bani.
România duce lipsă de baze sportive şi cu atât mai puţin modernizate la standarde europene. În răspunsul ministerului se menţionează faptul că o bază sportivă conformă pentru pregătirea unor viitori campioni în tenis ar trebui să dispună de mai multe facilităţi. O astfel de bază ar trebui să aibă între 10 şi 20 de terenuri de tenis destinate antrenamentului şi competiţiilor de joc din gazon natural, suprafaţă sintetică şi de zgură. De asemenea, pe lângă o arenă centrală pentru comeptiţii oficiale internaţionale, ar mai fi nevoie de diferite centre medicale, spa şi wellness, cât şi centre de pregătire şi formare profesională a antrenorilor şi instructorilor.
În ultimii zece ani, businessul bazelor şi cluburilor sportive a stagnat sau a crescut foarte puţin comparativ cu afacerile înregistrate la nivelul sălilor de fitness, ceea ce arată o orientare mai mare a investiţiilor către acest tip de activitate.
În 2020 cifra de afaceri la nivelul tuturor companiilor care activau în zonă cluburilor sportive a fost doar cu 1 milion lei mai mare faţă de 2008, conform datelor Registrului Comerţului.
În aceeaşi perioadă de timp, s-a dublat numărul companiilor care administrau baze sportive, însă cifra de afaceri a crescut cu doar 22%. Cele mai câştigate au fost sălile de fitness care au avut afaceri de 17 ori mai mari în perioada 2008-2020, de la 17 milioane lei în 2008, la aproape 300 milioane lei în 2020.
Performanţa sportivă a României scade de la an la an, iar acest lucru este cauzat în principal de lipsa investiţiilor din această zonă. De exemplu, la Jocurile Olimpice de la Tokio 2020, care au fost organizate anul acesta din cauza pandemiei, România a luat doar patru medalii, dintre care doar una de aur, în 2016, a fost aceeaşi situaţie, însă, la Jocurile Olimpice din 2012, ţara noastră a obţinut nouă medalii. De la ediţie la ediţie, România numără din ce în ce mai puţine.
(sursa: Mediafax)