Pachetul de măsuri pentru justiție trebuie să includă și un număr dublu de angajați. Reducerea procentului de recidivă este necesară dar greu de realizat. Construirea de noi penitenciare ne va costa un miliarde de euro. Planul de acțiune poate fi făcut pe mai mulți ani. Guvernul va trebui să lucreze ca pentru managementul unui proiect.
CEDO a decis: România are șase luni la dispoziție pentru a-și face planificarea acțiunilor care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de detenție. În această perioadă, procesele împotriva statului român sunt suspendate la Curtea Europeană. Dacă planificarea se va face corect și proiectul s-ar putea implementa fără întârzieri, am putea scăpa de amenzile uriașe anunțate.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis ieri că în penitenciarele din România, condiţiile de detenţie contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat. Supraaglomerarea din celule, insuficienţa instalaţiilor sanitare, lipsa de igienă, calitatea scăzută a hranei, şobolanii şi insectele din celule sunt doar câteva dintre motivele pentru care deținuții dau statul român în judecată și au câștig de cauză la CEDO. Pentru condiţiile inadecvate de detenţie, în perioada 2007-2016, statul român a fost obligat de CEDO să plătească despăgubiri de peste un 1.600.000 euro. În următoarele șase luni, statul este scutit și de aceste procese, care se suspendă, până la depunerea, de către guvern a planului de acțiune.
România plătește pentru tortură
Acuzațiile de tortură pe care le aduc deținuții sistemului penitenciar din România se referă la aceste condiții improprii pentru viață, din penitenciare, nu la faptul că deținuții ar fi maltratați de gardieni. În următoarele șase luni, guvernul va trebui facă un plan de măsuri foarte bine calculat și să ia în considerare întârzierile obișnuite ale proiectelor administrative de până acum, pentru că întârzierile ulterioare din implementarea proiectului, așa cum va fi prezentat peste șase luni, ne va putea aduce amenzi mai mari decât cele despre care vorbea fostul ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, adică peste 80 de milioane de euro pe an. Premierul Sorin Grindeanu crede că România va putea lua măsurile de remediere a situației. „E timp suficient să facem acest plan de măsuri, să luăm măsuri concrete, astfel încât să arătăm că suntem determinați în a respecta decizia CEDO și a îmbunătăți condițiile din penitenciare”, a declarat premierul.
Planificarea trebuie respectată
Important va fi ca România să găsească soluții viabile, care să se poată realiza în perioada declarată în această planificare, chiar dacă planul de măsuri se va întinde pe mai mult de patru ani. Sindicaliștii din penitenciare atrag atenția asupra faptului că este nevoie de mulți ani pentru a face modernizări și mai ales pentru a construi un penitenciar, iar transformarea unităților militare în pușcării nu prea poate fi o opțiune demnă de luat în considerare, pentru că este mai dificilă și mai costisitoare o astfel de transformare decât construirea unor penitenciare noi. Fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, spunea că ar costa circa un miliard de euro construirea unor peniteniare care să asigure 10-11.000 de noi locuri de detenție, pentru rezolvarea problemei supraaglomerării. Costurile includ și numărul de angajați de care are nevoie un astfel de penitenciar, iar necesarul de personal se calculează în funcție de spațiu și de numărul de deținuți. Proiectul de creștere a condițiilor de trai din mediul carceral nu iau în calcul doar spațiul și dotările, ci și personalul. În acest moment nici nu poate fi vorba despre suplimentarea numărului de educatori și psihologi, despre care vorbea fostul ministru, Raluca Prună. Pe de o parte, sistemul se confruntă cu un deficit de personal de aproape 50% față de efectivele prevăzute de standardele și normele europene, iar pe de altă parte, ANP are aceeași problemă ca și Internele: nu găsește oameni dispuși să lucreze în acest mediu, chiar dacă ar bugeta posturile. “Pentru liniștea tuturor, ar trebui să ne consulte, atunci când fac acest plan. Numărul de angajați calculat astfel încât să corespundă standardelor europene este acum de 20.000 de salariați. Acesta este necesarul real, din care sunt doar 15.000 de posturi prevăzute în buget și doar 12.000 ocupate acum. Standardele include și psihologi, educatori și alte categorii de personal, absolut necesar pentru reintegrarea socială a deținuților”, explică Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP).
Estimări de costuri și durată
Este nevoie de mai mulți ani pentru finalizarea unui studiu de fezabilitate și începerea lucrărilor la un nou penitenciar. Bugetarea se face după Studiul de Fezabilitate. Ultimele două pușcării s-au construit la Arad și la Giurgiu și se pot face calcule de timp și de buget pornind de la acestea două, la care trebuie adăugate creșterile de prețuri și de salarii din ultimii ani și câteva standarde suplimentare care trebuie respectate. „Standarde europene este o expresie relativă. Aradul se apropie, ca suprafață, de ceea ce prevăd aceste standarde, dar suntem departe de a le pune la dispoziție deținuților birou personal în celulă și alte elemente de confort. Vor avea geamuri termopan și dușurile în cameră, în cel mai bun caz. Situația nu este la fel peste tot. Sunt condiții ceva mai bune în anumite zone ale unora dintre penitenciare, unde s-au făcut modernizări, în ultimii ani”, explică Ștefan Teoroc, președinte SNLP. Acesta mai spune că ANP are în administrare, în orașul Pantelimon, un spațiu care ar fi trebuit să se transforme în penitenciar, dar nu poate decât să-l păzească, de 15 ani, tocmai pentru că este foarte greu de transformat într-o pușcărie care să respecte toate standardele, iar costurile de transformare a unui spațiu cu altă destinație într-un penitenciar sunt extrem de mari. Din acest motiv e greu de crezut că s-ar putea transforma unitățile militare în penitenciare. „Procedurile sunt destul de complicate, iar MApN nu e atât de inreresat să scape de unitățile militare”, mai spune liderul sindical.
În acest moment, în penitenciarele din România mai sunt circa 27.000 de deținuți, în scădere cu circa 3.000 față de situația din 2015. Numărul angajaților este și el în scădere, fiind aproape la jumătate față de necesitățile reale, iar banii care ar trebui alocați trebuie să includă o dublare a numărului acestora, pentru a se contribui astfel, prin pachetul de măsuri, și la diminuarea procentului de recidivă. „În jur de 40% este rata de recidivă, dar nu calculată oficial, ci în funcție de datele pe care le avem noi, din penitenciare. Nu există date oficiale. Noi încercăm pe cât posibil să-i reintegrăm, dar avem nevoie de personal calificat suficient, pentru a reduce recidiva. Noi facem în continuare muncă suplimentară și asigurăm unele posturi cu ajutorul deținuților”, explică liderul SNLP.
Sunt convins că domnul ministru Tudorel Toader va veni, în ritmul potrivit, cu acest plan de măsuri, astfel încât în cele șase luni, date ca termen, să reușim să aprobăm acest plan, să facem pași concreți. Sorin Grindeanu
Recidiva celor care beneficiază acum de pedepse reduse sau alternative ar putea duce din nou la suprapopularea penitenciarelor.
Comisia juridică a Senatului a adoptat ieri un amendament la proiectul inițial al Legii grațierii, astfel încât să fie grațiate pedepsele cu închisoarea de până la trei ani inclusiv. De asemenea, se vor grația parțial, cu trei ani, pedepsele de până la șapte ani de închisoare. Tot ieri s-a dezbătut și posibilitatea de grațiere a jumătate din pedeapsă pentru femeile gravide și cele care au cel puțin un copil în îngrijire. Măsurile se înscriu în pachetul pe care Parlamentul și Guvernul îl pregătesc, pentru a răspunde cerințelor CEDO de îmbunătățire a condițiilor din penitenciare, în perioada imediat următoare. Prin Legea grațierii s-ar putea reduce numărul deținuților și România ar scăpa de pedepsele CEDO pentru suprapopularea penitenciarelor.