În anul 2016, flota de pescuit a Uniunii Europene număra 83.734 de vase cu o capacitate totală de 1,6 milioane tone însă ponderea ocupată de flota de pescuit a României era de doar 0,2%, în condiţiile în care număra 147 de vase cu o capacitate combinată de 1.000 de tone, arată datele publicate marţi de Eurostat.
Doar Belgia şi Lituania aveau, în 2016, o flotă de pescuit mai mică decât cea a României, 72 respectiv 142 de vase, însă capacitatea totală a celor două flote era mult mai mare decât cea a României, 14.000 respectiv 41.000 de tone. Chiar şi flota de pescuit a Bulgariei este mai mare decât cea a României, fiind formată din 1.910 vase cu o capacitate totală de 6.000 de tone.
Datele Eurostat mai arată că, în perioada 2008-2016, flota de pescuit a României s-a redus cu peste două treimi, de la 437 la 147 de vase, iar capacitatea totală s-a redus la jumătate de la 2.000 la 1.000 de tone.
În 2016, Spania avea cea mai mare flotă de pescuit din Uniunea Europeană, 21,1% din totalul UE, urmată de Marea Britanie (11,7%), Franţa (10,9%) şi Italia (9,9%). Împreună aceste state erau responsabile pentru 53,8% din capacitatea totală de pescuit a UE. Cu toate acestea, când vine vorba de numărul total de vase, aproape o cincime (18,1%) din flota de pescuit a UE era înregistrată în Grecia (15.182 de nave), urmată de Italia cu 12.271 de vase sau 14,7%, Spania, 9.312 de vase sau 11,1%, Portugalia, 7.970 de vase sau 9,5%, şi Croaţia, 7.627 de vase sau 9,1%.
În mod obişnuit, navele de pescuit greceşti sunt mici, cu o capacitate medie de 4,7 tone în 2016, mai mică decât media de 19 tone la nivelul UE. Comparativ, vasele de pescuit din Spania aveau în 2016 o greutate medie de 36,3 tone, în timp ce în Olanda aveau o greutate medie de 156 de tone iar în Lituania una de 287,9 tone pe navă. AGERPRES