ING și BCR și-au redus la jumătate prognozele privind creștere economică a României pentru 2026, după publicarea de către INS a datelor privind contracția PIB de 1,9% din ultimul trimestru al anului trecut. Deși analiștii se așteptau la scăderea activității economice, amploarea declinului a surprins, fiind mult mai amplă. Tabloul economic a fost întregit de anunțul că România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025. Produsul Intern Brut în trimestrul 4 din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul 3 din 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. Deficitele mari și datoria publică în creștere explozivă, inflația ridicată și incertitudinile privind consolidarea fiscală rămân în continuare mari probleme, iar toate acestea au fost amendate de agenția Fitch Ratings, care a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, păstrându-ne totuși cu o treaptă deasupra poziției „junk”, cea nerecomandată investitorilor.
ING reduce de la 1,4% la 0,6% perspectivele de creștere
Un final sumbru al anului 2025 dă tonul perspectivelor României pentru 2026, arată ING. „Economia a încheiat anul 2025 într-o stare vizibilă de dificultate. PIB-ul s-a contractat cu 1,9% în trimestrul al patrulea față de trimestrul al treilea, cea mai accentuată scădere trimestrială din 2012 încoace, excluzând perioada pandemiei”, arată Valentin Tătaru, economist-șef ING, într-un raport. „În aceste condiții, estimarea noastră anterioară de creștere pentru 2026, de 1,4%, pare acum optimistă, chiar dacă se situa deja la limita inferioară a majorității prognozelor. Având în vedere nivelul foarte slab din T4 2025, efectul de report în 2026 este substanțial negativ. Presupunând că nu vor exista noi revizuiri ale datelor - o ipoteză importantă - economia va trebui să depună eforturi considerabile doar pentru a rămâne pe teritoriu pozitiv. Prin urmare, ne revizuim prognoza pentru 2026 de la 1,4% la 0,6% și așteptăm publicarea detaliilor complete pe 6 martie”, se arată în notă. În același timp, încetinirea economică accentuată ar putea crește presiunea asupra Guvernului pentru a tempera ritmul consolidării fiscale, având în vedere amploarea regresului, mai arată raportul.
„Privind în perspectivă, 2026 ar trebui să fie un an record pentru intrările de fonduri UE, investițiile publice puternice continuând să stimuleze capacitatea productivă a României. Consumul va rămâne probabil scăzut, deoarece se așteaptă ca salariile reale să rămână negative pentru o perioadă, afectând cererea cel puțin în prima jumătate a anului. Însă vârful ciclului investițional și stimulul fiscal discutat în prezent ar trebui să susțină activitatea mai târziu - deși o mare parte din impact va apărea probabil mai târziu în 2026 și mai ales în 2027”.
Raportul ING
BCR taie la jumătate prognoza de creștere
La rândul ei, și BCR și-a înjumătățit prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 1,0%, de la 2,1% anterior. „Este probabil ca consumul gospodăriilor să rămână moderat în prima jumătate a anului, reflectând condițiile financiare încă restrictive și presiunile persistente asupra veniturilor reale. În schimb, ne așteptăm ca activitatea investițională să accelereze, susținută de fondurile substanțiale ale Uniunii Europene disponibile pentru România în 2026”, arată Vlad Ioniță, analist BCR, într-o notă transmisă investitorilor. Exporturile nete vor rămâne probabil în linii mari neutre pentru creșterea economică totală. Acestea ar putea aduce o contribuție modest pozitivă, în special dacă cererea externă se stabilizează.
„Totuși, vedem și riscul apariției unor presiuni ușor negative în a doua jumătate a anului, pe măsură ce dinamica importurilor s-ar putea intensifica odată cu redresarea anticipată a investițiilor și a consumului. De asemenea, luăm în considerare dinamica de creștere mai slabă observată la finalul anului 2025, care contribuie la decizia noastră de a revizui prognoza în sens descendent”, mai precizează Vlad Ioniță.
În proporție covârșitoare, creșterea economică a României s-a bazat în ultimii ani pe consumul privat. Odată cu măsurile de austeritate introduse de Guvernul Bolojan, consumul a intrat pe un trend descendent, ceea ce a diminuat drastic și creșterea economică.
O veste bună doar pe jumătate: Fitch a menținut ratingul României
Agenția de rating Fitch Ratings a confirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung în valută la nivelul „BBB-”, într-o evaluare publicată vineri noapte. Calificativul rămâne astfel în categoria „investment grade”, însă la limita inferioară. Ratingul acesta arată că România este percepută de investitorii internaționali și de bănci ca o țară care își achită datoriile, dar bugetul de stat este sub o mare presiune, iar guvernul este obligat să se împrumute tot mai mult. În aceste condiții, deficitele mari și datoria publică în creștere explozivă sunt punctele vulnerabile ale României. De asemenea, există incertitudini privind consolidarea fiscală suplimentară după 2027, inclusiv din cauza schimbării anticipate a prim-ministrului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Menținerea ratingului la „BBB-” păstrează România în categoria recomandată investițiilor, însă perspectiva negativă semnalează că deteriorarea suplimentară a finanțelor publice sau eșecul consolidării fiscale ar putea conduce la o retrogradare în perioada următoare.
O nouă săptămână tensionată
Guvernul a anunțat că în ședința sa de joi vrea să adopte proiectul pentru reforma administrației și relansarea economică, două măsuri puternic contestate. Săptămâna trecută angajații din administrația locală au declanșat o grevă de avertisment care a paralizat activitatea în foarte multe primării, iar protestele vor continua și săptămâna aceasta. Primarii au acuzat lipsa consultării reale și impactul negativ al reformelor asupra funcționării administrațiilor locale și cer Guvernului măsuri concrete care să nu destabilizeze activitatea administrației locale. În ceea ce privește planul pentru relansare economică, acesta este contestat chiar în interiorul coaliției de guvernare. Unul dintre miniștrii care și-au exprimat public dezacordul față de acest program este ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a declarat că programul nu prevede nicio măsură pentru susținerea agricultorilor, iar din cele patru măsuri propuse de Ministerul Agriculturii în acest sens, programul anunțat nu a reținut niciuna dintre ele.
În total, datorii de 150 de miliarde de lei (circa 30 de miliarde de euro) ajung la scadență în 2026, fără a lua în calcul și eventualele împrumuturi cu maturități scurte ce vor fi contractate în acest an. Volumul este în creștere cu peste jumătate față de 2025, când a fost de 99 de miliarde de lei, arată la sfârșitul lunii ianuarie un raport Erste Bank. Luna cu cele mai mari rambursări a fost ianuarie, cu peste 16 miliarde de lei în titluri și obligațiuni.
Reforma administrației locale
Reforma administrației publice stabilește o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi.
La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate. De asemenea, se intenționează reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi comunicat de instituția prefectului, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate. În plus, având în vedere că numărul de locuitori din unele comune din România a depășit cu mult 20.000 se introduc două noi grupe: între 20.000 - 50.000 și peste 50.000 de locuitori, care va permite acestora să aibă un număr mai mare de posturi care să deservească cetățenii ce locuiesc pe raza administrativ-teritorială a acestora. De asemenea se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ-teritoriale.
Planul de relansare economică
-
Introducerea unui credit fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare, pe lângă deducerea existentă de 50%;
-
Posibilitatea utilizării amortizării accelerate și pentru facilitatea profitului reinvestit;
-
Creșterea nivelului de amortizare super-accelerată la 65%, față de 50% în prezent, pentru investițiile în echipamente;
-
Majorarea plafonului pentru mijloace fixe de la 2.500 de lei la 5.000 de lei;
-
Introducerea unei superdeduceri de 50% pentru cheltuielile companiilor care se listează la bursă;
-
Stabilirea termenului unic de declarare și plată a impozitului pe profit la 25 iunie, ca măsură de simplificare;
-
Creșterea plafonului pentru TVA la încasare la 5 mil. lei în 2026 și 5,5 mil. lei în 2027;
-
Reintroducerea bonificației de 3% pentru companii care își achită obligațiile la timp;
-
Introducerea unei bonificații pentru persoanele fizice care plătesc la termen.
Impactul bugetar al pachetului de relansare economică este estimat de Guvernul Bolojan la 2,1 - 2,2 miliarde de lei în 2026, primul an de aplicare.
Măsuri dedicate microîntreprinderilor
-
Termenul pentru angajarea salariatului unic crește de la 30 la 90 de zile;
-
Posibilitatea de a reveni la statutul de microîntreprindere dacă sunt îndeplinite din nou condițiile;
-
Vânzarea unei imobilizări pe an nu va mai fi inclusă în plafonul de 100.000 de euro, pentru a evita pierderea statutului de micro;
-
Clarificarea situației concediilor medicale, astfel încât acestea să nu mai ducă automat la pierderea regimului de microîntreprindere.
Scheme de ajutor de stat și instrumente de finanțare
-
Schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice de peste 1 mld. lei (aprox. 200 mil. euro), deschisă atât investițiilor românești, cât și celor străine;
-
Sprijin direcționat către sectoare cu deficite comerciale, pentru reducerea dependenței de importuri;
-
Instrument dedicat valorificării resurselor minerale critice și dezvoltării lanțurilor de producție;
-
Schemă pentru tehnologii avansate: inteligență artificială, semiconductori, robotică și scalarea startup-urilor;
-
Program de finanțare de 200 mil. euro pentru industria de apărare, inclusiv pentru proiecte în parteneriat;
-
Instrument dedicat IMM-urilor, pentru proiecte între 7 și 50 mil. euro;
-
Plafon special de finanțare pentru românii din diaspora care vor să investească în țară;
-
Program național pentru pregătirea și asistența tehnică a proiectelor în parteneriat public-privat;
-
Banca de Investiții și Dezvoltare va putea gestiona scheme de sprijin de peste 6 mld. lei și crea vehicule de tip private equity pentru susținerea sectoarelor economice.
Alte detalii despre pachet
-
Impactul bugetar estimat pentru 2026 este de 2,1-2,2 mld. lei, sub formă de venituri fiscale mai mici;
-
Schemele de finanțare sunt gândite pe un orizont de 5-7 ani, cu plafoane anuale și notificare la Comisia Europeană;
-
Patru scheme majore ar urma să însumeze aproximativ 4 mld. euro până în 2032, alocate etapizat.