Măsurile conturate de reducere treptată a dezechilibrului din finanțele țării pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv au un suport politic asumat în programul de guvernare al coaliției care dispune în Parlament de o majoritate ce nu poate tulbura, cel puțin aparent, stabilitatea executivului condus de Ilie Bolojan. Austeritatea introdusă în regim de urgență prin „pachetul 1” este livrată populației ca „răul cel mic” față de „răul cel mare”, care părea iminent dacă la ECOFIN noul ministru de Finanțe nu prezenta un program credibil de reducere a cheltuielilor și de creștere sigură a veniturilor statului. Vicepremierul Anastasiu își asumă rolul de „bau-bau” pentru a desena traseul catastrofic al prăbușirii într-o criză economică profundă în cazul în care pachetul 1 nu trecea de Parlament sau nu era acceptat de UE. Riscul de a fi declasați la riscul de țară de Mooody”s, prima dintre agențiile de rating care evaluează starea finanțelor, pare să fi trecut, deși nu avem încă o patalama la mână care să facă mai mici ratele la care România se împrumută. Misiunea lui Anastasiu, ieșit din „Arena leilor” pentru a intra în administrație ca un „Elon Musk de București”, ar urma să fie vizibilă la construirea următoarelor pachete de austeritate. Până acum, tăierea sporurilor, creșterea taxării pensionarilor pentru sănătate, redefinirea criteriilor de acordare a burselor, ridicarea nivelurilor la TVA și accize sunt măsurile mai simplu de implementat. Nu apare foarte clar care este efectul acestor măsuri, aplicate de la 1 august, în ținta de reducere a deficitului bugetar cu 30 de miliarde de lei până la finalul anului.
Pachetele următoare ale austerității bugetare vizează, conform declarațiilor decidenților, scopuri mai ambițioase - reformarea instituțiilor statului, reducerea privilegiilor „specialilor”, prioritizarea investițiilor. La capitolul de reforme plaja este foarte largă, dar după modelul lărgirii plajelor de pe litoral, efectele nu sunt neapărat și calitative. Se anunță schematic prin programul de guvernare că urmează comasări de instituții de reglementare. Deja, fuziunea CNA cu ANCOM se profilează ca o fuziune nefirească prin rolurile diferite și statute în multe poziții antagonice. La fel, o alăturare a institutului Elie Wiesel cu institutele care studiază totalitarismul comunist ar fi asimilată ca o sancțiune aplicată celor care au intrat în contradicție cu neolegionarismul și curentele extremiste care s-au dezvoltat și se exprimă vizibil pe scena politică. Declarațiile cel puțin confuze ale președintelui Dan privind motivarea trimiterii Legii Vexler la CCR alimentează temerea că extremismul și proliferarea „puilor de legionari” ar primi sprijin de la cel mai înalt nivel. După ce primim o gură de oxigen de la ECOFIN, și privim cu ceva optimism evaluările agențiilor de rating care urmează, asta ne-ar lipsi: o punere a României sub lupa celor care analizează la nivel global derapajele antisioniste și extremismul.
Pachetul de reducerea cheltuielilor statului, așa cum se poate desprinde din programul de guvernare, are câteva puncte care îngrijorează. La capitolul „sănătate” , unde putem fi „tratați” cu măsuri asumate de doi medici care nu practică de ani buni medicina - Dragoș Anastasiu și ministrul Florin Rogobete - se anunță reducerea numărului de paturi în spitale. Este aceeași măsură pe care a luat-o tandemul Băsescu- Boc în criza din 2009 și care, să nu uităm, a declanșat valul de proteste ce a condus la căderea guvernului. O altă măsură, impusă credem de USR, care manifestă prin vectorii lor de comunicare o aversiune programatică față de profesorii din Facultățile de Medicină, ar fi și schimbarea sistemului de numire a șefilor de secții în spitalele clinice. Surprinzător, premierul Ilie Bolojan s-a făcut un promotor al acestei idei care dă prioritate autoritarismului administrativ în dauna competenței profesionale certificate. Să sperăm că este un caz izolat, o lipsă de informare a premierului și nu o strategie de izolare a oamenilor cu mai multă carte. De altfel, participarea premierului la o manifestare organizată de Biblioteca Academiei Române indică o geană de lumină spre o apropiere a guvernanților de lumea culturală și științifică.
Grupurile de lucru care configurează pachetele următoare credem că nu au oprit turația din cauza caniculei sau a diferențelor de opinii între partidele din coaliție. PSD vrea să corijeze unele măsuri deja aprobate, pe care le consideră excesive. Sub presiunea sindicatelor și a diverselor categorii de bugetari care sunt nemulțumiți de scăderea veniturilor, pot să apară divergențe în implementarea acțiunii de reducere a deficitului. O clarificare a pozițiilor nu trebuie să ducă la ruperea echilibrului atins după lungi negocieri, ci la fundamentarea consistentă a măsurilor angajate.
Pe fondul tensiunilor sociale inerente unor reforme făcute concomitent cu măsuri fiscale de ajustare pot apărea ușor manipulări și chiar diversiuni proprii războiului hibrid la care suntem supuși în ultimii ani. În acest sens se plantează opinii anti-UE și, mai nou, un curent împotriva Franței, care ar vrea să ne transforme în colonie prin mecanisme susținute de la Bruxelles. Pentru „liniștirea” unor asemenea teorii conspiraționiste, să spunem că Franța are de făcut față unor probleme similare cu cele ale României în privința deficitului excesiv și nu se bucură de tratament preferențial în UE și în fața agențiilor de rating. Prim-ministrul Francois Bayrou a prezentat schița de buget pentru anul 2026, în care axa principală o reprezintă reducerea cheltuielilor cu circa 44 de miliarde de euro. Reducerea înseamnă o scădere de deficit bugetar de la 5,4% la 4,6 puncte procentuale. Pachetul de ajustări nemulțumește pe toată lumea, sublinia ediția de ieri a ziarului Le Monde. 21 de miliarde de euro sunt tăieri la cheltuielile statului, fondurile pentru sănătate se reduc cu 5,6 miliarde euro, iar autoritățile locale primesc cu 5,3 miliarde euro mai puțin. Sindicatele din Franța critică și tăierea a două zile libere în 2026: Ziua Europei, 8 mai, plus a doua zi de Paște. Bayrou s-a grăbit să anunțe acest pachet de măsuri pentru că Franța se află și ea sub spectrul unei degradări a ratingului de țară la analizele făcute de Moody*s și Fitch. Pastila amară a fost servită la Paris de premier chiar de Ziua Franței, la puțin timp după ce președintele Macron solicita un efort mai mare pentru înzestrarea armatei, pentru ca „Franța să rămână o putere mondială”.
Așadar, cu puțin umor, putem spune că „cele două surori”, Franța și România, au cam aceleași boli, diferența fiind că la București avem mai mulți medici care se pricep la finanțe și tot mai puțini doctori care să practice medicina.