România are, în acest sens, o poziție similară cu a Franței, dar la Bruxelles, în Consiliul European, nu s-a adoptat o decizie clară de susținere a filierei nucleare. La reuniunea mondială privind schimbările climatice, COP-26, care începe duminică, la Glasgow, se va juca o nouă rundă în „meciul nuclear”.
La zece ani după dezastrul de la Fukushima, industria atomică are mari speranțe că se va încheia „iarna nucleară”. Programele de investiții în centrale nuclearo-electrice sunt revigorate în multe state, revin în actualitate proiecte înghețate de teama unui dezastru radioactiv, dar și de protestele violente ale mișcării Greeenpeace, devenită o forță politică la nivel european. România are în curs proiectul de construire a grupurilor 3 și 4 la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Nu este o investiție singulară în regiune. Bulgaria demarează recuplarea centralei de la Belene, Ungaria a pornit și ea proiectul de la Pecs. În Franța, energia nucleară a fost definită ca „energia viitorului”, cu o susținere financiară substanțială și sprijin politic de la Palatul Elysee. Sunt însă și țări reticente la reluarea acestui drum. Germania a trecut la închiderea centralelor nucleare, Austria nu le include în proiectele fezabile. „Meciul nuclear” nu este încă jucat în balanța energetică globală.
Lucru rar: Iohannis are un punct de vedere tranșant
La reuniunea de săptămâna trecută a Consiliului European, problema prețurilor la energie și criza gazului au fost subiecte prioritare pe agenda liderilor. În acest cadru, România a exprimat, după multă vreme, un punct de vedere tranșant, susținând propriile interese naționale. Klaus Iohannis a declarat răspicat că „opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă pe nuclear”. Președintele a adăugat la pachetul de politică energetică și includerea gazului natural între materiile prime care nu trebuie excluse din tranziția energetică. „În același timp, noi, în România, suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generarea de electricitate și în industrie. Deci trebuie să avem energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat, și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisiei să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă din această toamnă”.
Alianța franco-română, la Bruxelles
Baletul diplomatic pe această temă are o miză excepțională nu doar pentru România. Programul de investiții pentru Cernavodă se ridică la circa 8 miliarde de dolari. Președintele Macron a plasat energetica nucleară în centrul programului de reindustrializare a Franței cu o alocare globală de 30 de miliarde de euro până în anul 2030. Macron declară la fel de hotărât ca și Iohannis: Viitorul nostru energetic și ecologic depinde de energia nucleară. Așadar, parteneriatul strategic franco-român, care a dat multe rateuri în ultimii ani, poate fi relansat de energetica nucleară.
La Bruxelles, România și Franța, profitând de dezbaterea privind criza prețurilor, au pledat pentru includerea energiei nucleare între sursele verzi de energie. „România este parte din grupul statelor europene care dorește să continue producerea energiei electrice, a electricității în centrale nucleare. Așa cum s-a exprimat Franța, fix așa ne exprimăm și noi”, a spus Iohannis.
Majoritatea nu e suficientă
Dezbaterile din Consiliul European din 21-22 octombrie nu au fost deloc liniștite, divergențele de opinii fiind foarte clare între taberele pro și contra energeticii nucleare. Iohannis explică didactic: „Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri și sunt două grupuri: un grup de state în care ne numărăm și noi, Franța și alții, care folosesc și acum centralele nucleare și gazul și doresc s-o facă și în continuare, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Pentru România, un lucru este foarte clar, noi vom dezvolta centrale nucleare și vom dezvolta și rețeaua de gaz metan. Optimal ar fi, sigur, să beneficiem și de finanțare, și de fonduri europene”.
Adversarii declarați ai filierei nucleare au rămas, după „dezertarea” Olandei, doar Germania, Austria și Danemarca. „Sunt mai puțini decât degetele de la o singură mână”, spunea Macron, dar matematica majorității nu este suficientă în acest dosar complicat, care impune schimbări de calcul în jocul de formare a prețurilor - așa-numita taxonomie. Or, comisarul pentru finanțe apreciază că decizia Comisiei, cerută imperativ de liderii grupului „pro-nuclear”, va fi luată doar după discuția cu noul guvern german, adică în 2022. Germania, care va avea, după alegeri, un guvern de coaliție în care verzii sunt cu mare probabilitate incluși, are o politică energetică „gri”. Vrea să închidă în continuare centralele nucleare, dar se bazează în mare proporție pe gaz în balanța energetică. Dacă energia atomoelectrică are emisii zero de carbon, gazul este mult „carbonatat”, deci apare o ruptură de logică în optica germană. Adversarii energiei nucleare își bazează poziția prin faptul că „tabăra pro” bagă sub preș riscurile care s-au transformat în catastrofe la Cernobîl și Fukushima, la care se adaugă problemele deșeurilor radioactive, costurile de dezmembrare ale centralelor după epuizarea duratei lor de viață.
Iohannis și Macron sunt strâns legați pe filiera energiei nucleare, devenită trambulină pentru relansarea parteneriatului strategic franco-român, care a dat multe rateuri în ultimii ani