Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977 a lovit la ora 21:22. A avut magnitudinea de 7,2 pe scara Richter și a durat aproximativ 56 de secunde. Epicentrul a fost în zona seismică Vrancea, la circa 100 de kilometri adâncime.
Efectele s-au resimțit în aproape toată țara și în statele vecine. Bucureștiul a fost cel mai afectat. Numeroase clădiri s-au prăbușit sau au suferit avarii grave. Unda de șoc a ajuns și în Bulgaria, unde în orașul Sviștov mai multe blocuri s-au prăbușit, provocând victime. A doua zi dimineață, pe 5 martie, a fost înregistrată cea mai puternică replică, cu magnitudinea de 4,9.
Expertiza tehnică stabilește cât la sută dintr-un „cutremur de calcul" poate suporta o construcție. Acesta este scenariul teoretic cel mai sever pentru care sunt proiectate clădirile noi. Un procent sub 35% înseamnă clasa RsI — cel mai ridicat risc, notează Cancan.
Între 35% și 50%, clasa RsII. Între 50% și 80%, clasa RsIII. Peste 80%, clasa RsIV. Pe lângă calcule, experții analizează și starea structurii, simetria clădirii și degradările existente.
Datele centralizate arată că în București există peste 400 de imobile în clasa I de risc seismic. Alte peste 450 sunt încadrate în clasa a II-a. Aproximativ 1.400 de clădiri au fost evaluate în anii '90, după criteriile vechi. Ele nu au fost actualizate conform standardelor actuale. Starea lor reală rămâne incertă.
România rămâne expusă. Zona Vrancea este una dintre cele mai active zone seismice din Europa. Fondul construit vechi, mai ales în București, continuă să reprezinte un risc major. Autoritățile au demarat programe de consolidare, dar ritmul este lent. Multe clădiri cu bulină roșie sunt în continuare locuite sau au activitate comercială.
(sursa: Mediafax)