Se împlinesc astăzi, 14 septembrie, cele patru luni acordate în luna mai României, de către Comisia Europeană, pentru rezolvarea a 8 probleme structurale din domenii ca transporturi, protecția mediului sau fiscalitate/vamă. Între acestea se numără protecția populației împotriva poluării, închiderea depozitelor ilegale de deșeuri, monitorizarea circulaţiei produselor accizabile (inclusiv aprovizionarea cu gaze naturale), siguranța circulației rutiere, gestionarea traficului și a spațiilor de parcare etc.
La 14 mai 2020, România a fost „inundată” dinspre Bruxelles cu scrisori de punere în întârziere în rezolvarea decalajelor față de normele europene, toate având ca termen patru luni pentru remediere. Iată că au trecut cele patru luni și acum România riscă să intre într-o nouă etapă pe drumul spre sancțiunile UE, care pot merge până la amenzi pentru fiecare zi de întârziere.
Jurnalul vă prezintă, în continuare, principalele sesizări ale Comisiei Europene (CE).
- Calitatea aerului. CE a solicitat respectarea cerințelor Directivei 2008/50/CE, solicitând României să informeze publicul și să raporteze în mod fiabil cu privire la gravitatea poluării aerului;
- Deșeuri. CE îndeamnă insistent România să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 48 de depozite ilegale de deșeuri și să se conformeze hotărârii Curții de Justiție a UE din 18 octombrie 2018;
- Monitorizarea produselor accizabile. CE solicită României dezvoltarea unui nou sistem informatic pentru monitorizarea circulaţiei produselor accizabile, inclusiv aprovizionarea cu gaze naturale;
- Mobilitate. La această categorie, CE a trimis României, pe 14 mai, nu mai puţin de cinci scrisori de punere în întârziere, cerându-i să aplice corect normele privind: siguranţa rutieră, informarea în timp real cu privire la trafic, informarea privind călătoriile multimodale, informarea pentru locuri de parcare sigure şi securizate, dar și furnizarea de servicii de legături aeriene.
Etapele infringementului
În absenţa unui răspuns satisfăcător în termenul acordat, Comisia ar putea trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE. La a doua trimitere a cazului în fața CJUE, Comisia propune Curții să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți care poate ajunge la câteva sute de euro pe zi.