În perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, s-au prevăzut 2,4 miliarde de euro prin intermediul politicii de coeziune și o sumă suplimentară de 13,6 miliarde de euro prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), creat în urma pandemiei de COVID-19. Alte fonduri au fost puse la dispoziție și prin intermediul altor programe. Cu toate acestea, unele state membre au întâmpinat dificultăți în a solicita și a utiliza sprijinul din partea UE din cauza complexității procedurilor de accesare a diferitor programe de finanțare, arată raportul Curții de Conturi Europene.
România pregătește mai multe dosare electronice
Deși a inițiat târziu acțiunea de digitalizare a serviciilor medicale, România încearcă să recupereze timpul pierdut. În această perioadă, autoritățile din domeniul medical au în pregătire și operaționalizarea mai multor dosare electronice.
Unul dintre acestea este Registrul Naţional de Diabet Zaharat şi Prediabet. Aceasta este o inițiativă a Comisiei naționale de diabet și a Ministerului Sănătății care se va finaliza în perioada următoare. Datele medicale ale pacienţilor cu prediabet şi diabet zaharat vor fi înregistrate într-o bază de date unică la nivel naţional, ce poate fi în interconexiune cu dosarul electronic de sănătate al pacientului din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate. De asemenea, Registrul Naţional de Cancer ar putea deveni operaţional până la sfârşitul anului. În acest moment se află în licitație nu mai puțin de 10 licitații pentru realizarea unor registre electronice pentru bolnavii cu diverse afecțiuni.
Vom avea Registrul profesioniștilor în Sănătate
Autoritățile vor avea o imaginea fidelă a numărului de medici care practică în România, odată cu punerea la punct a Registrului profesioniștilor în sănătate, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în cadrul unei conferințe de specialitate organizate de Antena 3 CNN desfășurate în cadrul platformei „România Inteligentă” „Să știm câți sunt, câți ies la pensie în următorii ani, pentru ca universitățile să știe nevoile și să se adapteze”, a explicat oficialul motivul înființării acestui registru electronic.
Țintele României pentru 2030
Odată cu adoptarea Strategiei de sănătate pentru perioada 2023-2030, România și-a stabilit și o serie de ținte pe care să le atingă până la sfârșitul acestui deceniu în domeniul digitalizării serviciilor medicale. Pe această listă figurează:
-elaborarea și aprobarea unei politici naționale privind managementul informațiilor în sănătate;
-realizarea unui Sistem Informațional Integrat în domeniul Sănătății (SIIS) funcțional;
-Platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate restructurată și extinsă (cu sistem de e-programări, e-trimiteri, instrumente de asistență la prescriere și diagnostic etc.);
-Dosar Electronic de Sănătate al pacientului funcțional;
-Portal național de sănătate funcțional;
-Registre electronice de boală funcționale pentru problemele de sănătate publică cu impact negativ major în dizabilitate și mortalitate evitabilă;
Succesul proiectului e-Konsylium din Polonia
Un exemplu de bună practică prezentat în cadrul raportului este proiectul e-Konsylium implementat de Polonia. Astfel, pe baza unei platforme existente (finanțată din fonduri naționale), proiectul a creat un serviciu de consultații cardiologice de la distanță care implica 4 spitale specializate, 20 de spitale districtuale și 80 de centre de asistență medicală primară. Potrivit autorităților intervievate de Curtea de Conturi Europene în Polonia, proiectul a suscitat un mare interes, deoarece chiar medicii insistau de mult timp că era necesar un astfel de serviciu. De îndată ce vor fi disponibile fondurile necesare, va fi lansat un alt proiect care va acoperi cinci specializări: boli pulmonare, hematologie, oncologie, cardiologie și boli rare la copii. Modelul polonez ar putea fi preluat și de România, mai ales că incidența acestor boli la noi este destul de ridicată.
La ce se referă indicatorii analizați în raport
Indicele de referință privind e-guvernarea și indicatorul de e-sănătate al deceniului digital nu acoperă aceleași servicii de e-sănătate, dar au unele aspecte în comun. Indicatorul de e-sănătate al deceniului digital se axează în totalitate pe accesul online al cetățenilor la dosarele lor electronice de sănătate, dar acesta nu este decât unul dintre serviciile acoperite de indicele de referință privind e-guvernarea.
Serviciile de e-sănătate acoperite de indicele de referință privind e-guvernarea și de indicatorul de e-sănătate al deceniului digital includ referiri la:
a.Indicele de referință privind e-guvernarea
(1) Obținerea de orientări și de informații cu privire la locul în care se poate primi asistență;
(2) Monitorizarea informațiilor online privind înregistrarea unui medic, specializarea acestuia și autorizațiile necesare;
(3) Obținerea unui card european de asigurări sociale de sănătate;
(4) Înregistrarea și (re)programarea programărilor în spitale;
(5) Solicitarea de teleconsultații la un medic din spital;
(6) Obținerea unei prescripții electronice de la un medic;
(7) Acces la dosarele electronice de sănătate;
b.Indicatorul de e-sănătate al deceniului digital
(1) Disponibilitatea peste tot la nivel național a serviciilor de acces online al cetățenilor la dosarele electronice de sănătate;
(2) Sunt disponibile pentru cetățeni date sintetizate privind dosarele electronice de sănătate ;
(3) Sunt disponibile pentru cetățeni date privind prescripțiile electronice/eliberarea electronică de medicamente;
(4) Sunt disponibile pentru cetățeni în format electronic rezultatele analizelor și rapoarte medicale;
(5) Accesul la datele din dosarele electronice de sănătate se realizează cu metode de autentificare bazate pe identitate electronică;
(6) Acces prin intermediul unui portal online sau al unei aplicații mobile;
(7) Procentul din populația națională care își poate accesa dosarul electronic de sănătate în toată țara;
(8) Categorii de furnizori online de servicii medicale care furnizează date relevante privind sănătatea;
(9) Acces pentru tutorii legali la dosarele electronice de date privind sănătatea;
(10) Acces pentru persoanele autorizate la dosarele electronice de date privind sănătatea;
(11) Asistență pentru grupurile dezavantajate;
(12) Conformitatea cu Orientările privind accesibilitatea conținutului web v2.1 și cu Directiva privind accesibilitatea;
Sursa: Curtea de Conturi Europeană