Creșterea PIB-ului global rămâne puternică deocamdată și se așteaptă să atingă +2,9% în 2026 și +2,8% în 2027, după un robust +3% în 2025. Creșterea puternică raportată de marile economii ale lumii, Statele Unite ale Americii și China, precum și rezistența în fața perturbărilor economice care au marcat anul 2025 explică în cea mai mare parte revizuirea în sus a creșterii PIB-ului față de estimarea din trimestrul trecut, arată o analiză privind perspectivele economiei mondiale în 2026 realizată de către Allianz Resarch. Prognoza pentru evoluția economiei românești nu ne dă însă motive de încredere pentru anul 2026, chiar dacă se anticipează o consolidare fiscală.
Analiza subliniază că trebuie luate în considerare următoarele riscuri negative pentru 2026: instituționale, geopolitice și financiare. În primul rând, riscurile instituționale, inclusiv independența băncii centrale, protecționismul și rezultatele alegerilor, cresc probabilitatea unor schimbări negative de politici. În al doilea rând, riscurile geopolitice și prioritățile de securitate națională vor continua să provoace volatilitate. În cele din urmă, riscurile financiare, cum ar fi posibilitatea unei corecții a capitalului propriu din partea inteligenței artificiale, presiunile reînnoite de dedolarizare, turbulențele de pe piețele de credit private și îngrijorările cu privire la sustenabilitatea datoriei publice, vor continua să crească pe parcursul anului 2026.
România, deficit de cont mărit, risc de încetinire
Piețele emergente rămân rezistente în general, bucurându-se în continuare de un ciclu mai pozitiv decât piețele dezvoltate și de poziții externe, în general, solide. Sprijinul din partea unui dolar american mai scăzut și a ciclului de relaxare al Fed a permis multor bănci centrale din piețele emergente să reducă ratele mai mult decât se așteptau în 2025. Însă unele țări s-ar putea confrunta cu o încetinire a impulsului în viitor, iar printre aceste țări figurează și România, în condițiile în care deficitul de cont s-a mărit.
România și Ungaria, codașe
Creșterea economică în țările emergente din Europa este așteptată să se consolideze treptat pe parcursul anului 2026, susținută de cererea internă rezistentă și de o revenire a investițiilor, pe măsură ce fondurile Facilității de redresare și reziliență a UE sunt utilizate înainte de termenul-limită de la mijlocul anului 2026. Cu toate acestea, redresarea va rămâne inegală în regiune. Se așteaptă ca Cehia și Polonia să obțină performanțe mai bune, Cehia beneficiind de extinderea creșterii dincolo de consum, iar Polonia de o nouă redresare a activității de investiții și de o cerere solidă a gospodăriilor. În schimb, Ungaria și România vor rămâne probabil în urmă: expansiunea fiscală preelectorală a Ungariei nu se traduce într-o activitate mai intensă, în timp ce consolidarea fiscală considerabilă a României va afecta perspectivele de creștere pe termen scurt. Cererea externă va oferi doar un sprijin limitat, având în vedere impulsul industrial european slab și impactul persistent al fricțiunilor comerciale dintre SUA și UE, în special în lanțurile de aprovizionare din industria auto. Creșterea în regiune va fi în medie de +2,6% în 2026 și de +2,7% în 2027.
Relaxarea monetară la noi, înainte de mijlocul anului
În Polonia, se așteaptă ca banca centrală să efectueze o ultimă reducere a ratei dobânzii la începutul anului 2026, în timp ce alte bănci centrale vor lăsa, probabil, ratele nemodificate cel puțin în prima jumătate a anului. Se așteaptă ca Banca Națională Cehă să își mențină poziția actuală pe fondul unei creșteri ferme și a unei inflații de bază persistente. Se așteaptă ca Banca Națională a Ungariei să o lase neschimbată cel puțin până la alegeri. În ceea ce privește România, se anticipează că Banca Națională a României să înceapă să relaxeze rata dobânzii înainte de mijlocul anului 2026, deoarece inflația rămâne ridicată. Turcia se îndreaptă spre perioada 2026-2027, prezentând semne de supraîncălzire pe fondul unei inflații stagnante și a unei politici monetare mai stricte pe termen lung.
Inflația va rămâne ridicată în zona non-euro
Inflația în întreaga regiune va rămâne peste obiectivele băncilor centrale în 2026, reflectând presiunile persistente asupra pieței de bază și cererea internă fermă. Dezinflația a încetinit, rigiditatea prețurilor fiind evidentă în special în sectorul serviciilor și în zona imobiliară rezidențială. Deși efectele de bază temporare pot reduce ratele dobânzilor în unele țări, inflația de bază va rămâne ridicată. Inflația va fi în medie de 3,9% în 2026. Convergența către țintă este așteptată abia în 2027, când este estimată la o medie de 3,2%.
Perspective stabile pentru zona euro
Perspectiva economică a zonei euro rămâne normală, cu o creștere moderată în contextul provocărilor structurale. Creșterea PIB-ului este așteptată la +1,1% în 2026, după +1,4% în 2025. Economia Germaniei ar trebui să atingă o creștere de +0,9% în 2026, marcând o revenire puternică după trei ani consecutivi de stagnare sau recesiune, dar încă dezamăgitoare, având în vedere stimulul fiscal disponibil, pe măsură ce persistă dificultățile structurale. De asemenea, PIB-ul Franței va crește cu +1,1%, în ciuda provocărilor politice continue, beneficiind de un ciclu de investiții reînnoit.
Economia SUA funcționează din ce în ce mai mult cu două viteze
Impactul războiului comercial asupra economiei SUA a fost mai blând, de doar -0,6 puncte procentuale în 2025 față de -1,6 puncte procentuale estimate în trimestrul II. Această îmbunătățire se datorează reducerii tarifelor (la 11% efective de la 27% anunțate pe 2 aprilie) prin excluderi sectoriale și acorduri comerciale strategice cu parteneri cheie. În plus, sectorul IT și al comunicațiilor, inclusiv inteligența artificială, a alimentat mai mult de jumătate din creșterea PIB-ului SUA în 2025, contribuind substanțial cu +1,1 puncte procentuale, iar această tendință este așteptată să continue în 2026. Analiza citată a revizuit în sens ascendent previziunile pentru 2026 la +2,5%, pe fondul unui consumator mai rezistent, al unui impuls de credit mai mare și al impactului pozitiv al inteligenței artificiale.
Comerțul global și războiul comercial
Comerțul global a surprins în sens pozitiv, companiile intervenind cu strategii de redirecționare și atenuare. Jumătate din îmbunătățirea prognozei Allianz Resarch privind creșterea comerțului (de la +2% la +3,5% în 2025 și de la +0,6% la +1,3% în 2026) a fost determinată de tarife mai mici, de strategiile de redirecționare și de atenuare ale firmelor, precum și de o creștere a investițiilor legate de inteligența artificială. Per total, războiul comercial a împins volumul containerelor înapoi la maximele din 2017, în principal datorită Asiei.
China, cel mai mare exportator mondial
China rămâne liderul mondial al exporturilor, în ciuda războiului comercial. Creșterea a depășit așteptările, susținută de o cerere externă (și importuri slabe) mai puternică decât se anticipase. Această creștere a fost determinată de alimentarea anticipată din SUA în prima jumătate a anului, de redirecționarea strategică pentru a eluda tarifele vamale, de extinderea cotelor de piață în restul lumii, de o monedă mai slabă și de prețuri competitive. Între timp, cererea internă încă se luptă să se redreseze în mod durabil, fiind nevoie de un sprijin politic suplimentar, care ar putea fi anunțat până în primul trimestru al anului 2026. În acest context și cu multe sectoare aflate în supracapacitate, presiunile asupra prețurilor rămân scăzute.
Cine a pariat pe industria apărării și a câștigat
Un an volatil se apropie de sfârșit, dar acțiunile globale au înregistrat un al treilea an de câștiguri robuste. Ratele au rămas în general stabile, având în vedere fluxul intens de știri, în timp ce slăbiciunea dolarului s-a oprit în a doua jumătate a anului 2025. Dedesubt, însă, predomină prudența: acțiunile din domeniul apărării și aurul au ieșit în evidență în 2025, nu cele ale companiilor din zona inteligenței artificiale. „Privind în perspectivă, ne așteptăm ca ratele și monedele să se tranzacționeze în mare parte lateral, iar randamentele acțiunilor să încetinească, dar nu să se estompeze, pe măsură ce boom-ul inteligenței artificiale continuă într-un ritm mai lent. Observăm un moment critic pentru piețele private în 2026: creșterea investițiilor în energie și rețele, boom-ul continuu al inteligenței artificiale și schimbarea valorilor imobiliare clarifică unde revine valoarea pe termen lung, chiar dacă activele mai slabe prezintă stres pe o piață mai mainstream. În acest mediu de cerere structurală și presiune selectivă, investitorii disciplinați care se concentrează pe fluxuri de numerar rezistente și poziționare timpurie pe piețele private sunt cel mai bine plasați pentru a capta randamente durabile, ajustate la risc”, subliniază analiza citată.
Insolvențele, așteptate să crească în SUA și Europa
Corporațiile își propun să ajungă la limită în 2026 cu un impuls puternic. Câștigurile din SUA au crescut cu +15% în trimestrul 3 din 2025, iar cheltuielile de capital la nivel global în domeniul inteligenței artificiale sunt estimate să ajungă la 571 miliarde dolari. Europa și-a revenit, condusă de sectorul tehnologic și farmaceutic, în timp ce sectorul auto este în urmă. Bilanțurile sunt solide, deși refinanțarea va fi mai costisitoare. Deoarece multe corporații și-au redus gradul de îndatorare, acestea au loc să își mărească împrumuturile pentru a finanța cheltuielile de capital necesare. Se așteaptă ca insolvențele să crească cu +3% în 2026, în special în SUA și Europa. În ciuda fundamentelor solide, fragmentarea geopolitică și riscurile de neplată încă umbresc perspectivele.