Ne împrumutăm astăzi pentru orice şi achităm apoi rate interminabile cu dobânzi mari. Pentru o vacanţă pe an plătim în următorii trei, mâncarea şi hainele le cumpărăm cu credite eşalonate pe multe luni, iar casele şi maşinile ne cocoşează pe viaţă. Dacă se întâmplă să ne rămână ceva bani, nu ştim ce să facem cu ei. Sărăcia zilelor noastre nu mai înseamnă privarea de bani şi bunuri din anii ’90, ci lipsa unei educaţii elementare, care să ne înveţe ce să facem pentru a ne bucura de o viaţă confortabilă.
Absența unor cunoștințe financiare de bază ne ţine în sărăcie, ne îndatorează peste măsură la bănci şi la IFN-uri. Oamenii în toată firea din România nu ştiu să-şi gestioneze eficient resursele de care dispun, în timp ce, în ţările dezvoltate, copiii sunt învăţaţi de la vâste foarte fragede să pună bani deoparte şi chiar să aştepte până vor putea cumpăra ceva important pentru ei. ”Uitaţi-vă câţi bani datorăm în împrumuturi. E destul de clar că adulţii nu ştiu multe despre bani. Ca să ajutăm următoarele generaţii să nu repete greşelile noastre şi să trăiască corespunzător din punct de vedere financiar, trebuie să îi învăţăm lucrurile esenţiale despre bani”, spune Beth Kobliner, autoarea bestseller-ului „New York Times Get a Financial Life”. Un studiu al Univesităţii din Wisconsin arată că încă de la 3 ani copiii înţeleg noţiuni elementare legate de bani, iar o analiză realizată la Cambridge spune că până la 7 ani, aceştia ştiu deja să-şi gestioneze economiile.
79% din români cred că educaţia financiară ar trebui să se facă la şcoală, 40% se informează de la persoane cunoscute, 9% de la influencerii de pe internet
Fondurile mutuale, o soluţie
Atunci când reuşim să strângem ceva bani, îi depunem de obicei la bancă. Din păcate, dobânzile extrem de mici, aproape de zero, nu acoperă nici măcar inflaţia, de înmulţirea lor nici nu mai poate fi vorba. Totuşi, există şi alte instrumente care ne-ar fi de ajutor dacă le-am cunoaşte. „Investiţiile sunt de două feluri. Monetar-financiare şi non-monetare. Primele sunt în căutarea unui uşor câştig. Cele mai la îndemână sunt fondurile mutuale, unde randamentele sunt puţin mai bune decât în cazul unui depozit bancar şi este recomandarea pe care aş face-o pentru plasarea unei părţi din economii. O altă variantă este piaţa de capital. Bursa nu este deloc un organism speculativ, aşa cum este percepţia la noi, dimpotrivă, este cel mai bun mecanism pe care l-a dezvoltat societatea capitalistă. Pe lângă acţiunile cu potenţial de apreciere, se pot încasa şi dividende. Şi obligaţiunile corporatiste listate sunt o investiţie bună, dar nici după 30 de ani, nu ştiu de ce, nu avem încă o piaţă suficient dezvoltată”, ne-a explicat Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală la ASE Bucureşti.
Nu citim contractele şi nu comparăm ofertele
Atunci când vor să achiziţioneze un produs bancar, numai 41% din clienţi citesc în întregime contractul pe care îl semnează, iar peste 50% nu compară ofertele mai multor bănci, potrivit unui studiu al GFK Romania. Principalele produse financiare utilizate de români sunt cardurile de debit, creditele, conturile curente şi cele de economisire. Doar 52% din posesorii de carduri de debit şi 71% din cei care au carduri de credit le folosesc pentru a plăti la comercianţi produsele pe care le cumpără.
Riscurile cumpărării unei case
O investiţie spre care se îndreaptă cei care au reuşit să strângă sume mai mari este achiziţionarea unui bun imobiliar. Însă nu toată lumea se gândeşte ce presupune cumpărarea unui apartament. „Dacă cineva are suficienţi bani încât să cumpere un apartament, ar trebui ca decizia să se bazeze pe interese personale şi să nu fie privită ca o investiţie speculativă. Este o formă de creştere a averii personale, însă trebuie luate în calcul şi costurile auxiliare, generate de taxele şi impozitele aferente, problemele ivite cu un eventual chiriaş, perioadele când bunul nu este închiriat. Tendinţa comportamentală a oamenilor este să perceapă riscurile ca fiind mici”, ne spune Adrian Mitroi.
Investiţia în educaţie, vitală dar ignorată
„Investiţiile non monetare le recomand în vremuri de incertitudine financiară. Chiar dacă nu au o recompensă imediată, sunt importante pentru dezvoltarea personală. Este important să investim în cursuri profesionale auxiliare, în sănătate, în tehnologie. Investiţia în educaţia copiilor este necesară, ca şi în recalificarea generaţiei în vârstă, care este foarte pricepută şi este astăzi una din soluţiile la deficitul forţei de muncă. Trebuie să ne schimbăm modul de gândire, să caute răspunsurile mai mult în ei înşişi, să aibă ambiţia de a învăţa o meserie nouă, de a-şi recunoaşte un eşec şi a porni pe un drum nou. Totul este permis pentru dezvoltarea personală, la orice vârstă, indiferent de gen şi condiţie socială”- Adrian Mitroi
Combatarea analfabetismului financiar este una din misiunile asumate de Jurnalul. În fiecare luni, cotidianul nostru publică Jurnalul Bursier, menit să ajute cititorii care vor să investească şi să câştige la bursă, iar „Interviurile Jurnalul”, realizate săptămânal de Daniel Apostol, aduc în actualitate cele mai interesante subiecte ale momentului. De asemenea, din februarie se lansează şi Jurnalul Economic, o nouă iniţiativă destinată educaţiei financiare a românilor.