Trei din patru români așteaptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viața activă, în condițiile în care doar 1,03% din totalul pensionarilor au acum o astfel de pensie. În prezent, 98,88% dintre pensionari au pensii sub 500 de euro. Cum speranţa de viaţă creşte şi natalitatea scade, singura speranţă pentru tinerii angajaţi ar putea fi pensiile private. Însă, la sărbătorirea a zece ani, Pilonul II, cel al pensiilor private obligatorii, se clatină bine.
Visele românilor nu se opresc aici. Peste 18% îşi doresc să aibă o pensie de peste 1.000 de euro, potrivit unui studiu național realizat pe platforma iVox, la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
„Diferenţa dintre aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la un nivel de pensie care să le asigure un trai bun”, a declarat Iulius Postolache, preşedintele APAPR.
Problema este că nu se ştie deocamdată sub ce formă va mai funcţiona această schemă de pensii private de anul viitor. Guvernanţii au făcut mai multe declaraţii, fie că vor naţionaliza Pilonul II, fie că vor înjumătăţi contribuţiile, fie că Pilonul II va deveni opţional. Reprezentanţii APAPR spun că Pilonul II este necesar având în vedere că în România urmează o criză demografică majoră. Acum, raportul salariaţi/pensionari este de 1 la 1,35, iar în 2042 va fi de 1 la 2,5.
Pilonul II, bilanţ la 10 ani
Şapte milioane de români au participat la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) în cei zece ani de la înfiinţare şi au acumulat în conturile lor, în total, peste 38 de miliarde de lei. Câştigul net realizat de cei şapte administratori de fonduri a fost de circa şapte miliarde de lei.
Valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.
Şi Europa îmbătrâneşte
Nu doar România, ci şi Europa se confruntă cu provocarea menținerii unui sistem sustenabil de pensie, în condițiile în care raportul dintre populația de peste 64 de ani și populația activă va crește de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiții, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări. Dacă în 2013, populația Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În același timp, va crește și gradul de îmbătrânire a populației: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forței de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajați (în prezent), la 202 milioane de angajați, în 2016.
„O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile și sustenabile. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esențiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-și doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuați dezvoltarea lor”
Matti Leppälä, secretar general al organizației PensionsEurope
+ infograficul Urmează o criză demografică majoră, pagina 4 din PDF