În interiorul partidelor e rost de sfadă la fiecare pas. Liderii partidelor politice îşi plantează oamenii de bază ca pe nişte pioni în funcţii prin Biroul Permanent sau în comisiile parlamentare. Aceste funcţii sunt acordate ca o răsplată, iar retragerea lor este deseori o sancţiune disciplinară. În cazul excluderii sau demisiilor din partid, funcţiile din Parlament sunt pierdute automat.
Marginalizat încet-încet în interiorul PSD, fostul premier şi preşedinte al partidului Victor Ponta mai deţinea o singură funcţie care să-l consoleze, cea de preşedinte al Comisiei de afaceri europene a Camerei Deputaţilor. Cum ambiţiile lui Ponta sunt mai mari, în iunie 2017 i s-a alăturat lui Sorin Grindeanu ca secretar general al Guvernului în tentativa acestuia de a-şi păstra scaunul de premier în pofida retragerii sprijinului politic. Bazîndu-se pe decizia Comitetului Executiv Naţional, în septembrie 2017, PSD anunţa negru pe alb că Victor Ponta nu mai este membru al grupului parlamentar al social-democraţilor şi l-a înlocuit funcţia de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor. Decizia venea după ce PSD luase act de lansarea noii formaţiuni politice ProRomânia, dar şi unei luări de cuvânt în plenul Camerei, când Ponta a vorbit în numele deputaţilor neafiliaţi.
Justiţia taie capete în PSD
Şerban Nicolae a păţit-o atunci când era în fruntea Comisiei Juridice din Senat. Acesta a fost destituit din funcţia de preşedinte la propunerea lui Liviu Dragnea, pe data de 14 mai 2017. Sancţiunea a fost aplicată în şedinţa conducerii PSD, când lui Nicolae i s-a imputat că şi-a dorit graţierea celor închişi pentru corupţie fără să fie mandatat de partid, propunerile legislative ale lui Şerban Nicolae punând PSD într-o situaţie delicată, în condiţiile în care protestele antiguvernamentale legate de modificarea legislaţiei penale nu se încheiaseră cu multă vreme înainte. Harţa s-a declanşat după ce plenul Camerei superioare a Parlamentului a decis retrimiterea la Comisia juridică a proiectului pentru ca acesta să fie adoptat în forma trimisă Parlamentului de Guvern, anume fără graţierea corupţilor, care fusese introdusă în lege ca urmare a demersurilor lui Şerban Nicolae. “Nu am greşit cu nimic nici faţă de Liviu Dragnea, nici faţă de partid!”, a pledat atunci Şerban Nicolae, care a pierdut şi funcţia de lider al senatorilor social-democraţi. “Membrii din Comisia Juridică nu au avut mandat de la partid, nu au avut solicitare de la partid, să susţină graţierea faptelor de corupţie”, declara în plin scandal Liviu Dragnea, care pare să-l fi găsit ţap ispăşitor pe Şerban Nicolae pentru amendamentele la legea graţierii care susţineau să se treacă la iertarea păcatelor celor corupţi. Până la urmă, Dragnea şi-a mai domolit mânia reinstalându-l pe rebel în funcţia de lider de grup la Senat, în pofida faptului că a mai depus amendamente la legile Justiţiei contrare poziţiei oficiale a partidului.
Ostilităţi în PNL sub patronajul lui Orban
În februarie 2018, senatorul PNL Daniel Zamfir, aflat în conflict deschis cu liderul PNL, Ludovic Orban, a pierdut şefia Comisiei economice din Senat, fiind înlocuit de Florin Cîţu. Liberalul Daniel Zamfir l-a acuzat pe liderul PNL, Ludovic Orban, că vrea să îl înlăture de la şefia Comisiei economice din Senat, dar şi că a dat telefoane "în disperare" pentru ca Raluca Turcan să fie realeasă liderul grupului PNL. Zamfir a lansat de atunci atacuri cu aplomb faţă de Orban. Liderul PNL ar împărţit pe sprâncene funcţii şi în Biroul Permanent, afirma Zamfir. În august 2017, PNL l-a înlocuit pe Cătălin Predoiu din funcţia de vicepreşedinte al Biroului Permanent al Camerei, dar şi pe Mugur Cozmanciuc din fotoliul de secretar. Deputatul Ben-Oni Ardean l-a substituit pe Predoiu, iar Cristian Buican i-a luat locul lui Cozmanciuc. Conform unor surse politice, Ben-Oni Ardelean ar fi trâmbiţat că va candida la şefia grupului parlamentar PNL, dacă nu i se acordă funcţia de vicepreşedinte. Orban a reacţionat prompt jertfindu-l pe Predoiu, pentru a nu-i ameninţa poziţia liderului de grup PNL, Raluca Turcan, aflată în tabăra lui Orban. În plus, Predoiu nu se afla de mai multă vreme în relaţii foarte bune cu preşedintele partidului, iar Cozmanciuc era suspectat că, în calitate de preşedinte al PNL Neamţ, ar fi avut „relaţii neprincipiale” cu localnicii din PSD.
Toate funcţiile din Birourile Permanente şi din comisiile parlamentare sunt ocupate de persoane propuse de către grupurile politice, fapt care întăreşte controlul liderilor partidelor asupra deputaţilor şi senatorilor lor.
Funcţii prin rotaţie la USR
Gaşca tinerilor politicieni USR s-a specializat în compromisuri. Deşi împărţiţi tot în tabere, ei nu-şi instalează membrii în funcţii până la adânci bătrâneţi. În septembrie 2017, Cristian Ghinea a fost înlocuit din funcţia de secretar al Camerei cu deputatul Ionuţ Moşteanu din aripa liberală, deşi grupul deputaţilor USR era dominat atunci de tabăra lui Nicuşor Dan. Totodată, în februarie 2018 deputatul Cristian Seidler, unul dintre liderii USR care au contestat modul de organizare a congresului în care a fost ales președinte Dan Barna, a piedut şefia grupului USR din Camera Deputaţilor, dar a primit la schimb funcţia de secretar al Camerei Deputaţilor, în locul lui Ionuţ Moşteanu.
Crize în PMP
PMP nu mai are reprezentant în conducerea Camerei Deputaţilor din septembrie 2017, deoarece locul revine minorităţilor potrivit algoritmului politic. Deputatul Eugen Tomac a acuzat atunci că s-a încălcat "flagrant" algoritmul politic, că PSD "a trecut la executare". Acesta a adăugat că PNL şi USR au făcut front comun cu PSD impotriva PMP în cadrul unei negocieri "murdare". Totuşi, secretarul de la vremea aceea al Camerei Deputatilor, Ioana Bran, a explicat că PMP nu a mai primit funcţie în Biroul Permanent deoarece i s-a atribuit un loc în conducerea Senatului şi a rămas cu o pondere mai mică decât cea a minorităţilor naţionale.