În timp ce războiul din Ucraina face ravagii în Est, Republica Moldova și-a accelerat eforturile politice și diplomatice de a ieși complet din orbita Moscovei și s-a angajat în procesul de durată al negocierilor de aderare la UE.
Președinta prooccidentală Maia Sandu speră să câștige în acest sfârșit de săptămână un al doilea mandat în fruntea țării și, concomitent, să obțină un „Da” ferm în cadrul referendumului, care să afirme aderarea la UE ca obiectiv strategic în constituție. De altfel, sondajele de opinie o dau pe Sandu câștigătoare și sugerează că o majoritate a electoratului susține aderarea țării la blocul comunitar european.
Intrigi fără precedent ale Moscovei
Între timp, guvernul de la Chișinău acuză Rusia și agenții săi că încearcă să influențeze procesul electoral, prin plata a zeci de mii de persoane, care să voteze contra aspirațiilor prooccidentale ale Republicii Moldova.
„Este un efort calculat, pe scară largă, menit să destabilizeze viitorul nostru și să deraieze parcursul Moldovei spre UE!”, a declarat, pentru Reuters, consiliera pentru politică externă a lui Sandu, Olga Roșca, citând estimări potrivit cărora peste 100 de milioane de euro au fost trimise pentru a manipula voturile.
Poliția spune că o rețea gestionată de Rusia a mituit 130.000 de alegători să voteze „Nu” și să susțină candidații pe care îi preferă - ceea ce, potrivit lui Valeriu Pașa, analist politic de la Chișinău, constituie aproape 10% din prezența normală la vot.
Poliția a anunțat, de asemenea, că grupuri infracționale susținute de Rusia doresc să perturbe votul, chiar și prin preluarea controlului asupra clădirilor de stat.
Luna trecută, autoritățile au blocat o serie de site-uri rusești de știri online, care propagau dezinformarea aparatului de propagandă de la Kremlin.
Atât la Chișinău, cât și în alte localități ale Republicii Moldova, mesajele anti-UE pot fi văzute pe afișe sau pe pancarte la mitinguri electorale.
În afară de tema războiului, alte narative preferate de proruși sunt gazele naturale, orele de educație sexuală și paradele LGBT care „vor deveni obligatorii pentru integrarea europeană a Moldovei”, migrația masivă a forței de muncă sau pierderea suveranității.
Calul troian al rușilor
În cadrul unui briefing organizat săptămâna aceasta, Kremlinul a negat că Rusia se amestecă în Republica Moldova.
Cu toate acestea, regimul Putin a avut grijă să precizeze că mulți moldoveni doresc legături bune cu Moscova și li se refuză dreptul de a avea mass-media și politicienii pe care îi doresc.
Printre cele mai importante figuri pro-Kremlin se numără Ilan Șor, un magnat încarcerat în contumacie pentru fraudă, care trăiește în Rusia. Două dintre partidele sale politice au fost interzise sau au primit interdicția de a candida, după ce au fost calificate legal drept neconstituționale sau din rațiuni de securitate națională.
Șor, care a fost supus sancțiunilor SUA pentru presupuse interferențe electorale în numele Rusiei, s-a oferit să plătească agenți pentru a-i convinge pe oameni să voteze „Nu” la referendum, să sprijine un rival al lui Sandu la președinție și să îndeplinească alte „sarcini”, nespecificate.
Bineînțeles, el neagă că ar fi comis vreo infracțiune sau că ar fi un intermediar politic rus.
Deși este de așteptat ca Maia Sandu să câștige un nou mandat de patru ani, s-ar putea ajunge într-un al doilea tur de scrutin, pe 3 noiembrie, dacă actuala președintă nu va reuși să obțină 50% din voturi.
Cel mai serios contracandidat al ei este Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, care a îndemnat oamenii să boicoteze referendumul sau să voteze „Nu”, descriindu-l drept un truc pentru a crește popularitatea Maiei Sandu.
Oazu Nantoi, deputat în partidul Maiei Sandu, a declarat, pentru Reuters, că Rusia dorește să vadă cel mai slab rezultat posibil în alegeri pentru actuala președintă, precum și la referendum.
Acest lucru, la rândul său, ar da tonul pentru alegerile parlamentare din vara anului viitor, în urma cărora va fi aprobată sau respinsă componența guvernului, după ce un nou executiv va fi propus de către premier.
Importanță capitală pentru alegerile parlamentare
Chiar și cu un rezultat bun obținut în weekend, partidul Maiei Sandu se confruntă cu o luptă pe viață și pe moarte pentru a-și păstra majoritatea în viitorul parlament.
Sandu a obținut o victorie zdrobitoare în 2020, iar formațiunea sa politică a câștigat majoritatea, în vara anului 2021. De atunci, Moldova a fost lovită de consecințele pandemiei COVID, de războiul din Ucraina - care a creat un val de refugiați - și de o reducere bruscă a livrărilor de gaze naturale rusești, care a alimentat inflația.
„Sunt aproape sigur că actualul partid de guvernământ nu poate obține o nouă majoritate, deoarece are un rating negativ destul de substanțial.”, este de părere analistul Valeriu Pașa, citat de Reuters.
Deși, din punct de vedere juridic, votul „Nu” nu constituie în sine o condiție obligatorie, analistul de la Chișinău crede că ar fi greu de imaginat o majoritate proeuropeană care să câștige alegerile de anul viitor, dacă acest rezultat s-ar înregistra duminică.
„Consecințele politice ale unui potențial vot negativ sunt cu adevărat uriașe.”, a spus el.
La rândul său, Nantoi a adăugat că, în opinia sa, Rusia dorește să vadă apariția unui peisaj politic similar cu cel din Georgia ex-sovietică, care are un parlament în dezacord cu UE și cu Occidentul și un președinte prooccidental, cu un rol, în mare parte, ceremonial.
„Rusia ar avea posibilitatea de a controla Moldova!”, a spus el.
Consiliera pentru politică externă, Oana Roșca, a afirmat, la rândul ei, că un vot ferm pentru „Da” ar trimite un mesaj clar Moscovei: „Moldova nu mai este sub influența Rusiei și își trasează propria cale!”.