Noul pod de la Agigea, botezat Apolodor după numele constructorului, a fost închis pentru reparaţii după fix doi ani de la deschiderea sa, în octombrie 2015. Podul a fost un eşec major încă de la început: proiectul iniţial a fost refăcut după începerea construcţiei, lucrările de execuţie au pornit cu instalarea strâmbă a unui pilon, au continuat haotic, inclusiv noaptea, pe ploaie, iar întârzierile de cinci ani au dus la dublarea costurilor. În condiţiile în care vechiul pod este oricum mai mereu închis din cauza reparaţiilor care durează de mai bine de şapte ani, am putea spune că România are acum o nouă atracţie turistică pe litoral: localitatea cu două poduri stricate, pentru care putem reinventa sloganul „salutări de la Agigea!”
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a anunţat închiderea bretelei de legătură între Podul Apolodor şi DN 39 pentru lucrări de reparaţii, în două etape, în perioada 17 octombrie- 12 noiembrie. APC precizează că drumul este în perioada de garanţie şi notificare a defectelor, iar constructorul a demarat lucrările de remediere.
191.797.112 lei echivalentul a 43 de milioane de euro a costat Podului Apolodor
Breteaua a fost realizată de asocierea Bilfinger Baugesellschaft mbH – ABC VAL SRL Constanţa şi a costat 18,5 milioane lei. Drumul este parte componentă a podului rutier de la Km 0+540 al Canalului Dunăre- Marea Neagră, menit să facă legătura dintre A4 şi Portul Constanţa, o alternativă la traficul infernal de pe vechiul pod de la Agigea, situat pe DN 39 Constanţa- Mangalia, care duce spre sudul litoralului.
Epopeea lui Apolodor
Proiectul noului pod de la Agigea a demarat cu licitaţia din septembrie 2008, cu o valoare iniţială de 25 milioane de euro. În iunie 2010, APC semna contractul de execuţie cu Apolodor Com Impex SRL Bucureşti (în prezent, în insolvenţă ), iar costurile investiţiei sărea deja la 30 milioane de euro, din care jumătate fonduri europene, cu termen de finalizare iunie 2011. Ulterior, întregul proiect este refăcut, podul de la Km 0+524,45 devine podul de la Km 0+540, iar costurile cresc până la 36 de milioane de euro.
Noul pod de la Agigea a fost proiectat de Search Corporation SRL Bucureşti, firmă celebră pentru nenumăratele contracte primite de la stat. Proiectul a fost atât de bine realizat, încât a trebuit refăcut din mers, cu o suplimentare a costurilor de circa 25%
Oficial, din cauza unor erori de proiectare, pentru că nu s-a ţinut seama de natura solului. Fostul director general al portului, Andrei Aurelian Popa, anunţa în decembrie 2011 că “podul trebuia finalizat în 2012. Din cauza faptului că soluţia tehnică iniţială a întâmpinat dificultăţi, adică o neomogenitate severă a terenului, a trebuit revizuită”. Noul proiect costa cu opt milioane de euro mai mult, anunţa tot atunci Popa, astfel încât . Neoficial, la mijloc ar fi fost samsarii imobiliari care trebuiau despăgubiţi de stat pentru terenurile ce trebuiau expropriate în vederea construirii podului. Ulterior, termenul de finalizare a fost împins spre 2014, când s-a amânat de trei ori inaugurarea, pentru ca în cele din urmă să fie deschis circulaţiei în octombrie 2015, după alte amânări.
Milionari expropriaţi
În februarie 2013, la pod se turna de zor ciment noaptea, pe ploaie. În noiembrie 2014, la efectuarea testelor de rezistenţă, podul era vizibil deformat, iar bordurile déjà crăpate, din cauza unor tensiuni majore care au afectat sistemul rigid al podului. În aprilie 2015, se constata că primul pilon al podului era înclinat şi se căutau soluţii pentru remedierea situaţiei. De parcă toată această ruşine nu era de ajuns, chiar şi pentru România, mai avem şi povestea exproprierilor, dinaintea lucrărilor în sine.
HG 663/2012 a stabilit despăgubiri de 2.268.702,52 lei, pentru exproprierea a 28 de terenuri proprietate privată însumând 47.342,46 metri pătraţi, pe care urma să fie construit podul. Cu ani înaintea demarării proiectului, afacerişti inspiraţi au cumpărat aici terenuri pe care le-au revândut apoi statului, cu profit
Pe lista expropriaţilor se află nume interesante. În Best Wood Company SRL îl găsim pe Carmelo Gariffo, prezentat de presa vremii ca fiind nepotul lui Bernardo Provenzano, legendarul cap al Cosa Nostra, la ICH Construcţii Grup SA era acţionar Fondul Proprietatea, în timp ce în Prod Transport Cereals SA apar ca acţionari Gheorghe Lămureanu şi Aurelian Soare, cunoscuţi milionari de la malul mării. De asemenea, printre despăgubiţi se află şi Trans Pec Leasing IFN, firmă patronată de un influent om de afaceri, Adrian Marcel Comşa, dar şi milionarul grec Nicholas Nabil Bouri, asociat în NGB Construcţii & Management SRL.
Vechiul şi noul pod, acelaşi cârpaci
În paralel, vechiul pod de la Agigea, construit între 1980 şi 1983, a intrat déjà în al şaptelea an de reparaţii. Bilfinger Berger Baugesellschaft mbH, cei care au construit şi breteaua rutieră a noului pod, intrată acum în reparaţii, au semnat contractul pentru reabilitarea vechiului pod în octombrie 2010, pentru 3,8 milioane de euro. Până în 2015, au încasat 10 milioane de euro, dar reparaţiile nu s-au terminat nici în ziua de azi.
Noul pod de la Agigea are o lungime de 360 de metri, o deschidere centrală de 200 metri şi o lăţime de 17,4 metri, fiind cel mai mare pod hobanat din România