Mutare decisivă a Guvernului în privința tergiversării numirilor la șefia parchetelor și în privința controlului pe care procurorul general îl poate exercita, abuziv, asupra anchetelor instrumentate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Cabinetul Dăncilă a adoptat, ieri, două Ordonanțe de Urgență, dintre care una dă atribuții Plenului CSM în a aviza propunerile pentru conducerea Parchetelor (inclusiv DNA și DIICOT), dar și care blochează orice fel de imixtiune a conducerii Parchetului General în activitatea de urmărire penală a Secției de investigare a magistraților.
Tudorel Toader a prezentat, succinct, noutăție legislative. „Există o modificare destul de importantă referitoare la funcţiile de conducere, de rang înalt din Ministerul Public. Faptul că aceste funcţii privind procurorii - funcţiile de rang înalt, unde procedura se iniţiază de ministrul Justiţiei. Aceste funcţii nu pot fi delegate, ele se ocupă şi trebuie ocupate numai în condiţiile legii prin procedura pe care o prevede legea. Avem la finalul Ordonanţei o normă tranzitorie care spune că cei delegaţi rămân în funcţie timp de 45 de zile, dar în 45 de zile trebuie ocupate prin procedura legală în condiţiile legii”, a explicat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Conform ministrului justiției, pentru funcțiile de conducere în Ministerul Public pot candida și judecătorii care au activat, anterior, ca procuror.
O altă lovitură constă în aceea că, pentru funcțiile de rang înalt de la vârful Parchetelor, cum ar fi procurorul general, procurorul șef al DNA și procurorul șef al DIICOT nu vor mai primi avizul consultativ din partea Secției pentru Procurori de al CSM, ci din partea Plenului Consilului Superior al Magistraturii, organismul suprem statutar al entității care asigură independența justiției. Este de notorietate faptul că, în subiecte “fierbinți”, Secția pentru Procurori a jucat cu sistemul și a făcut scut în jurul unor personaje controversate din cadrul parchetelor.
Blocarea blocajului
Mai mult, această modificare a legilor justiției prin Ordonanța de Urgență adoptată, ieri, de Guvern, interzice colegiilor de conducere ale instanțelor de judecată, atât al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și ale instanțelor inferioare să adopte regulamente interne de organizare și funcționare care adaugă la legea votată de Parlament, “pe motiv că prezintă neclarități”. Această modificare vine după ce s-a constatat că, la ÎCCJ, regulamentul Colegiului de Conducere prevedea desemnarea membrilor completurilor de judecată cu încălcarea legii sau prin adăugare la aceasta.
Cea mai importantă modificare vizează, însă, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Legiutorul delegat scoate, astfel, de sub orice ingerință sau presiune care poate fi exercitată asupra procurorilor acestei secții de către procurorul general al României. Acesta din urmă nu mai poate infirma niciun act de urmărire penală al procurorilor acestei structuri, pe motiv de netemeinicie sau nelegalitate, rămânând ca atribuții doar în sarcina procurorului șef al Secției pentru anchetarea infracțiunilor din magistratură.
Reglementare pentru procurorii europeni desemnați de România
A doua OUG adoptată ieri vizează reglementarea modului în care România își va desemna candidații pentru ocuparea funcției de procuror al Parchetului European. Nu este vorba despre funcția de procuror-șef al acestei structuri, ci de procurori de execuție. Până în 31 martie, statele membre trebuie să-și desemneze trei astfel de candidați, iar OUG stabilește criteriile pe baza cărora, în România, se organizează concursul pentru desemnarea acestor candidaturi. Odată trecuți de filtrul național, din cei trei candidați, va lucra la Parchetul European doar unul, care, la finalizarea mandatului, va reveni în țară și își va prelua postul și gradul profesional pe care le ocupă și deține în prezent.