Venit în fruntea Ministerului Sănătăţii în noiembrie 2015, odată cu instalarea Guvernului tehnocrat, Patriciu Achimaş-Cadariu a demisionat, ieri, din funcţia de ministru al Sănătăţii, în urma unui val de scandaluri. După demisia lui Achimaş, premierul Dacian Cioloş a convenit cu preşedintele Klaus Iohannis să preia interimatul la Ministerul Sănătăţii. Cioloş devine, astfel, cel de-al 27-lea ministru al Sănătăţii, în cei 26 de ani care s-au scurs de la Revoluţie, şi promite, la fel ca şi predecesorii săi, să schimbe sistemul sanitar, care devine prioritatea sa pentru următoarele şase luni.
Moartea bebeluşilor din cauze rămase încă nedepistate, mega-scandalul dezinfectanţilor diluaţi utilizaţi în spitalele din toată ţara şi moartea fotbalistului camerunez pe terenul de fotbal, la doi paşi de cel mai mare spital de urgenţă din ţară, au inflamat opinia publică şi au condus la creşterea neîncrederii românilor în sistemul de Sănătate. Dar şi la clacarea celui de-al 26-lea ministru al Sănătăţii. Acesta spune că a plecat din cauza unor diferențe de abordare pe care le-a avut faţă de premierul Dacian Cioloş, privind gestionarea crizei dezinfectanţilor din spitale. „În această dimineață (n.r.-luni) am avut o discuție cu premierul Dacian Cioloș. Există diferențe de abordare, motiv pentru care am decis să-mi înaintez demisia”, a explicat Patriciu Achimaş-Cadariu, într-o conferință de presă. Acesta a mai ţinut să sublinieze că problema infecţiilor intraspitaliceşti a reprezentat o prioritate a mandatului său. Însă, un plan de combatere al acestor infecţii „nu se face prin măsuri pompieristice şi prin explozii de petarde la televizor”, a declarat Achimaş, referindu-se la seria de anchete privind diluarea dezinfectanţilor, publicate în ultimele săptămâni în mass media.
Imediat după ce şi-a asumat portofoliul Sănătăţii, Cioloş a făcut şi primii paşi pentru “însănătoşirea” sistemului bolnav. Primul: a făcut o comisie.
Premierul a chemat la Palatul Victoria mai mulţi experţi din sistemul de sănătate, dar şi din afara sistemului, “pentru a avea o discuţie mai amplă, legat de măsurile pe care le putem lua pentru a îmbunătăţi situaţia în sistem şi, mai ales, pentru a recâştiga încrederea cetăţenilor, a pacienţilor în sistemul de sănătate.(...) Sănătatea devine o prioritate pentru mine”.
Anchete pe Facebook
Al doilea pas a fost făcut tot ieri. Pentru a clarifica problema dezinfectanţilor, ministrul interimar al Sănătăţii a demarat o anchetă pe site-urile de socializare.
“În vederea clarificării situației dezinfectanților medicali, aflată în atenția Corpului de Control al Primului Ministru, puteți trimite orice informații utile la adresa de e-mail informatii@control.ro, însoțite, în masura posibilă, de elemente de suport pentru aceste informații, și de datele dumneavoastră de contact”, este anunţul postat, ieri după-amiază, pe pagina de Facebook a Corpului de control al Prim-Ministrului.
Miniştrii pleacă, problemele rămân
Toţi miniştrii Sănătăţii au dorit reforma au venit cu planuri măreţe de schimbare a sistemului, însă problemele sunt aceleaşi. Singura “reformă” a fost desfiinţarea, în 2011, a 67 de spitale, ca urmare a descentralizării şi trecerii acestora în subordinea administraţiilor locale. În schimb, nu a fost construit niciun spital nou, în ultimii 26 de ani, cu excepţia spitalelor-afacere, adică laboratoarele ;i clinicile private, care s-au adăpat din banii publici.
O altă mare reformă a fost informatizarea sistemului, care a adus mai multe blocaje în acordarea serviciilor medicale, decât în stoparea fraudei.
Printre marile reforme promise de mai mulţi oficiali care s-au perindat prin fotoliul Sănătăţii se numără şi înfiinţarea a şapte spitale regionale. Construirea acestora a rămas, însă, doar la stadiul de studii de fezabilitate, care au fost făcute şi refăcute pentru că au expirat primele.
Grupul de lucru al premierului “va contribui la constituirea unui cadru de reformă reală în sectorul de sănătate”, iar propunerile pentru elaborarea Planului tactic din sistemul de sănătate vor fi centralizate până la începutul lunii iunie.
Klaus Iohannis: “Suntem într-un moment de criză serioasă. Trebuie să punem capăt corupţiei, nepăsării şi risipei de bani”
Legea Sănătăţii plină de amnezii şi bâlbâieli
Cele aproximativ 800 de articole ale Legii Sănătăţii, promulgată în 2006, suferise până în 2013 circa 1000 de modificări - conform unei analize a portalului cursdeguvernare.ro. Legislația şi acţiunile în domeniul sănătăţii au suferit cronic de inconsecvenţă. Iată câteva ofuri exprimate de profesor Monica Pop, manager general la singurul spital de urgenţe oftalmologice. “Numărul insuficient de asistente are la origine acea obligaţie stupidă ca să se desfiinţeze 7 posturi de asistente ca să poţi angaja o asistentă nouă. A apărut şi prevederea ca şefii de clinici să nu aibă voie să lucreze în timpul liber două ore, de exemplu, într-o unitate privată. Cu lefurile lor mici, şefii de secţii şi-au dat demisia şi directorii au fost nevoiţi să numească şefi medici începători. S-au desfinţat circa 70 de spitale pe criteriul că nu aveau utilizare minimă la paturi. În sectorul 3, după închiderea spitalului Caritas nu există nici un alt spital”.