Un prim pas către reluarea producției pe acest șantier a fost declarația ministrului Economiei, Radu Miruță, care a menționat șantierul pe lista posibilelor companii care ar urma să beneficieze de acești bani, dar șeful sindicatului spune că pentru a se putea face producție este nevoie mai întâi de oameni - specialiști care să fie angajați suplimentar, în următoarea perioadă -, pentru a se putea repune în funcțiune halele care acum sunt în conservare. Practic, în acest moment, mai mult de jumătate din șantier s-a închis, iar din peste 3.000 de angajați, câți erau acum trei ani, se lucrează cu mai puțin de 1.000, iar drepturile salariale nu au fost plătite integral de un an. Liderul de sindicat spune că cea mai mare nevoie a șantierului ar fi un investitor puternic, pentru a nu fi încă o gură de oxigen pentru prelungirea agoniei.
România poate beneficia de o sumă maximă de 16,68 de miliarde de euro - o finanțare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor provizorii anunțate de Comisia Europeană pentru statele membre. Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi, pentru care 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul.
Pentru a absorbi aceste fonduri, statul trebuie să fie în stare să depună proiecte eligibile pentru finanțare, în producția din domeniul apărării, iar șantierul naval de la Mangalia ar fi o oportunitate pentru astfel de proiecte.
Banii din programul SAFE nu ar salva doar șantierul, ci ar ajuta și România să absoarbă finanțarea, iar proiectele trebuie să fie depuse în foarte scurt timp. Aceasta este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de CE pentru apărare. Lista proiectelor trebuie să fie trimisă la Comisie până pe 29 noiembrie. Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară și de infrastructură.
Finanțarea nu asigură fonduri nerambursabile, ci un împrumut cu dobândă mică (de 3%), prin SAFE, dar statul român ar putea să asigure o producție care să aducă valoare adăugată mare, cu un bun raport calitate-preț.
Programul de finanțare SAFE
Ministrul Radu Miruță a anunțat, luni, că șantierul naval abandonat de Damen la Mangalia ar putea fi salvat prin programul de finanțare SAFE. Declarația a fost făcută în contextul participării ministrului Economiei la întâlnirea cu reprezentanţii companiei germane din industria apărării Rheinmetall, delegaţie condusă de către CEO-ul Armin Papperger. În cadrul întrevederii a fost semnat acordul final de colaborare pentru realizarea, la Victoria (judeţul Braşov), a unei investiţii strategice - o fabrică de pulberi pentru muniţie, construită de la zero.
Laurențiu Gobeajă, liderul sindical din șantierul naval de la Mangalia, a susținut, pentru Jurnalul, că această declarație a ministrului este, în sine, foarte importantă, pentru că pune șantierul pe lista unităților de producție care ar putea primi bani pentru producție, dar până la atingerea acestui deziderat e cale lungă, având în vedere condițiile actuale ale unității.
„În acest moment, datoriile curente cresc, iar fără un investitor care să redreseze șantierul nu se poate merge mai departe. Sunt circa 980 de angajați pe șantier, cu drepturi salariale restante din martie. Nu s-au plătit nici prima de Paște, nici tichete de masă, sunt mai multe drepturi neplătite, iar cei 260 de angajați disponibilizați în februarie 2025 au primit doar o parte din salariile compensatorii, pentru că s-a epuizat fondul de garantare și societatea e în insolvență”, a explicat liderul de sindicat.
De anul trecut până acum, șantierul a acumulat datorii uriașe. Salvarea este așteptată de foarte mult timp, iar statul anunță, din trei în trei luni, că problema e aproape rezolvată, prin aducerea unui nou investitor care să preia pachetul de acțiuni al companiei olandeze Damen - companie care nu va pleca până nu va obține jumătate de miliard de euro de la statul român, în instanță.
Guvernanța corporativă a fost „mărul discordiei”, în relația de parteneriat a statului român cu Damen. Statul român este acționarul majoritar al Șantierului Naval, respectiv compania Damen Shipyards Mangalia, cu 51% din acțiuni, prin Ministerul Economiei, iar grupul olandez Damen Holding BV are 49% din acțiuni. Olandezii au pierdut managementul șantierului, după aplicarea legii privind guvernanța corporativă, din 2023, deși acest avantaj a fost negociat prin contract, iar această modificare legislativă cerută de Comisia Europeană și aplicată de Guvernul României a dus la ieșirea din asociere a olandezilor, care au dat în judecată statul român, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, olandezii cerând rezilierea acordului de asociere încheiat în 2018 și despăgubiri de jumătate de miliard de euro - deși UE a impus modificarea legislativă prin care controlul operațional privat nu mai este acceptat în companiile care au capital majoritar de stat.
Conflictul între acționari blochează activitatea
Din momentul modificării legii, conflictul dintre acționari blochează șantierul. Damen pleacă doar dacă își recuperează banii împrumutați societății DSMa, la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere, iar România ar urma să suporte integral pierderile generate chiar de managementul olandezilor de la Damen.
Este vorba despre o sumă uriașă, care reprezintă datoria acumulată de societatea care administrează șantierul naval de la Mangalia, banii fiind împrumutați de la firma-mamă din Olanda. În cei șapte ani de când a preluat șantierul, DSMa a înregistrat pierderi financiare semnificative în fiecare an, în timp ce autoritățile statului român au reacționat mult prea târziu. Ambii acționari ar trebui să își asume răspunderea și să contribuie la soluționarea acestei crize, dar șantierul a fost abandonat de Damen și are un administrator judiciar, compania fiind în insolvență, de pe 6 iunie, iar activitatea este redusă la reparații pentru patru nave, din banii încasați plătindu-se doar salariile.
Lucrările ar începe anul viitor
Angajații șantierului se așteaptă ca acest program sa fie accesibil la începutul anului 2026, dar liderul sindical spune că pregătirea producției necesită timp și investiții importante, inclusiv în specialiști.
„Este nevoie de un investitor puternic, pentru redresarea șantierului pe termen mediu și lung, nu doar pentru o redresare care să ne prelungească agonia. Dacă vom face nave militare, dacă e vorba de cele două corvete ușoare despre care s-a discutat, o mică parte din sumă ar fi alocată pentru construcție. Sunt nave mici, față de cele comerciale, iar perioada de debitare și asamblare e foarte redusă. E nevoie de mai mult de atât, pentru că ar fi vorba doar despre 36 de luni, pentru a fi livrate la gata, iar construcția probabil va fi la jumătate din perioadă și nu ar implica tot personalul. Ca să se poată lucra la capacitate optimă, ar trebui să se mai angajeze oameni, pentru că sunt multe hale în conservare. Nici măcar jumătate din capacitatea șantierului nu e folosită în momentul de față. Cu angajații de acum abia reușim să facem reparații, cu ajutorul subcontractorilor”, a mai explicat Laurențiu Gobeajă pentru Jurnalul.
Conform declarațiilor ministrului Economiei, statul român se află în discuţii pentru producerea în ţară de echipamente şi armament în domeniul naval, dar și pentru infanterie și alte domenii. „Suntem în discuţii pentru zona navală, pentru maşina de luptă infanterie, pentru arma de asalt, pentru drone. Analizăm toate ofertele posibile. Am primit de la Ministerul Apărării criteriile operaţionale pe care aceste produse trebuie să le îndeplinească, iar la Ministerul Economiei căutăm cea mai bună variantă comercială pentru statul român”, a explicat Radu Miruţă, subliniind faptul că există o bună colaborare între instituţiile statului - între Ministerul Economiei, cancelaria Prim-ministrului, Ministerul Apărării şi Administraţia Prezidenţială.