România se situează pe primul loc în Europa în privinţa numărului de pacienţi cu hepatită C, însă pe ultimele locuri la tratament. În ciuda numeroaselor promisiuni făcute de oficialii din Sănătate în ultimii ani, dintre cei peste 600.000 de bolnavi, cât se estimează că sunt în ţara noastră, doar 5.000 dintre pacienţii cu forme foarte grave ale bolii (gradul de fibroză F4 şi ciroză) au primit noua terapie fără interferon decontată de stat. În acest ritm, autorităţile române ar avea nevoie de cel puţin 100 de ani pentru a eradica boala, iar cei cu forme mai puţin grave şi-au pierdut speranţa că vor putea beneficia vreodată de medicamente eficiente. Cei care îşi permit, au început să apeleze la companiile de turism medical şi să se trateze în spitalele din Egipt.
Terapia interferon free, atât de aşteptată de pacienţii români, a ajuns doar la o foarte mică parte dintre bolnavii români de hepatita C, printr-un program derulat în perioada martie 2015 – octombrie 2016. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a promis, recent, că noua terapie antivirală va putea fi prescrisă din nou de medici, de la 1 martie, însă primii care vor beneficia de ea sunt tot pacienţii cu stadii avansate ale bolii, şi anume cu stadiul de fibroză F4. Pentru cei cu fibroză F3 şi F2, oficialii din Sănătate încă mai negociază cu producătorii de medicamente.
În lipsa tratamentului antiviral, virusul hepatitei C (VHC) îşi face de cap în organism, iar starea bolnavilor se degradează treptat, ajungându-se la complicaţii precum: ciroză, insuficienţă hepatică, varice esofagiene sau cancer hepatic - forma de cancer care produce cel mai mare număr de decese cu excepția celui pulmonar.
5.000 de euro, terapia interferon free
Astfel că bolnavii au început să se trateze pe cont propriu. Unii îşi caută vindecarea cumpărând medicamente de provenienţă incertă de pe internet, cu riscul de a se alege cu un praf de cretă în locul terapiei antivirale, alţii apelează la turismul medical. Egiptul, spre exemplu, a demarat o campanie internaţională de luptă împotriva hepatitei C, iar printre ţările cu care a încheiat parteneriate se regăseşte şi România. Aici, tratamentul costă 5.000 de euro.
“Pacienţii care sunt infectaţi cu virusul hepatitic C pot accesa acest tratament printr-o vizită în Egipt. Există un pachet pe care compania Tour n' Cure îl pune la dispoziţie, iar acesta include bilet de avion, cazare, analize medicale pretratament şi tratamentul în sine. Asociaţia Română de Turism Medical se ocupă de partea de follow up, din momentul în care pacientul ajunge în România”, a spus Alexandru Constantin, preşedintele ARTM, cu ocazia lansării în România a unei campanii internaţionale de luptă împotriva hepatitei C, ai cărei ambasadori sunt cunoscuţii fotbalişti Lionel Messi şi Dani Alves. Potrivit preşedintelui ARTM, în cadrul acestei campanii, “în Egipt, au vindecat peste 350.000 de pacienţi, în ultimul an”, cu medicamentele produse de cea mai mare companie farmaceutică egipteană fiind posibilă tratarea pacienţilor cu diferite genotipuri, atât din Asia, cât şi din Europa, Statele Unite sau Africa. Reprezentanţii celor două companii de turim medical spun că medicamentele folosite au o biocompatibilitate de 99% şi sunt acreditate de OMS, iar tratamentul durează trei sau şase luni, în funcţie de decizia medicului.
De altfel, Egiptul – ţara cu cei mai mulţi bolnavi de hepatita C, după China – a câștigat recunoașterea la nivel mondial pentru combaterea hepatitei C, propunându-şi să elimine virusul VHC până în 2.020. În 2015, Organizația Mondială a Sănătății a sărbătorit Ziua Mondială a Hepatitei C la Cairo. Încă de atunci, în această ţară existau peste 30 de centre de tratament dedicate celor suferinzi de hepatită, susținute material de guvern.
Câţiva pacienţi din România care au început deja acest tratament în Egipt şi au apărut şi primele rezultate.
“Am hepatita C din 2001. Am făcut tratament cu interferon, dar nu mi-a mers. Am făcut în continuare Pegasys – nu mi-a mers, și am ramas sub observație medicală cu alt medicament care doar îmi ținea hepatita sub control, adică transaminazele: nici nu creșteau, nici nu scădeau. Având fata medic, a auzit de compania asta Tour n' Cure și m-a întrebat dacă vreu să vin la București să fac niște analize. Am venit la Matei Balș, am făcut analizele, apoi am luat legătura cu compania aceasta și am plecat în Egipt pentru șapte zile. Acolo ne-au făcut din nou analize medicale, ecografie și, în funcție de rezultat, ne-a dat tratament la fiecare. Am început tratamentul la trei zile după ce am ajuns în Egipt, și am rămas încă trei sub observație, să vadă dacă organismal se acomodează cu medicamentul. Toți trei ne-am simțit foarte bine. Apoi am venit în țară și am fost monitorizați de doctorul de la Matei Balș”, a povestit, pentru Jurnalul Naţional, Sorin Popescu, în vârstă de 55 ani, din Brăila, precizând că trebuie să repete analizele până la finalul tratamentului.
Hepatita este o maladie care face aproape la fel de multe victime ca SIDA, cauzând aproximativ 1,4 milioane de decese în fiecare an, potrivit experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
România, “fruntaşă” în Europa la numărul cazurilor de hepatită C
Specialiştii estimează că prevalența infecției cu VHC în România este cuprinsă între 3,23 și 4,9% din populație, cea mai mare rată din Uniunea Europeană. Cercetările epidemiologice recente indică un număr de peste 600.000 de români infectați, dintre care circa 80% — 90% au hepatita C în faza cronică. Ma mult, un studiu realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA) şi prezentat la finalul lunii trecute în România, arată că 10% dintre bolnavii cu hepatită C din Europa sunt români, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 1 pe continent în privinţa numărului de pacienţi cu hepatită C. Cu toate acestea, în lipsa unor registre naţionale şi a unui program susţinut de sceening, doar puţin peste 50.000 de români sunt diagnosticaţi cu această boală şi de 10 ori mai puţini (5.000) au primit un tratament antiviral eficient. În acest ritm, autorităţile române ar avea nevoie de cel puţin 100 de ani pentru eradicarea bolii.
Estimările specialiştilor arată că, în România, vârful epidemiei de hepatită C va fi atins în jurul anului 2.020, ca urmare a cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate, în special prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.
O boală infecțioasă silenţioasă, frecvent asimptomatică, hepatita C este cea mai răspândită cauză de cancer hepatic, însă mulți dintre pacienți ajung să dezvolte insuficiență hepatică, varice esofagiene sau alte tipuri de cancer (pancreas, plămâni). În România, foarte mulţi dintre bolnavii cu hepatită C sunt victime ale sistemului sanitar de dinainte de '89, atunci când nu exista o rigurozitate referitor la securitatea transfuzională şi nici în privinţa sterilizării instrumentelor medicale.
“Mie, pentru că am fost pacient non-responder, mi-a dat tratament pentru șase luni; iau două pastile pe zi. După o lună, am făcut analizele și mi-au ieșit perfecte și viremia – nedetectabilă. M-am născut a doua oară!” Sorin Popescu, pacient cu hepatita C
Virusul hepatic C a fost descoperit abia în 1989, iar în România sângele pentru transfuzii este testat din 1992. Numărul femeilor cu hepatită C este de două ori mai mare decât cel al bărbaților, ca urmare a avorturilor ilicite și a complicațiilor ulterioare care au necesitat transfuzii de sânge.