Vestea bună a acestui an este că despăgubirile se vor putea plăti și deja s-au rezolvat 3.821 de dosare care sunt avizate pentru plată, cu o valoare totală de 22,5 milioane de euro. O altă veste bună este că păgubiții își vor putea recupera banii până la vară, dacă se păstrează actualul ritm de acordare a despăgubirilor. Vestea proastă este că transportatorii avertizau că după City Insurance ar putea urma Euroins. Vestea și mai proastă este că Euroins aplică aceeași strategie ca și celelalte două mari firme falimentare, City Insurance și Astra Asigurări.
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a reușit să accelereze foarte mult ritmul de plată pentru dosarele de daună depuse de păgubiții City Insurance, aproape în totalitate șoferi loviți de asigurați RCA ai fostului lider de piață. Reprezentanții transportatorilor spun că este pentru prima oară, în ultimii 15 ani, când autoritățile rezolvă o astfel de problemă foarte gravă în timp foarte scurt. La FGA se înregistraseră aproape 60.000 de cereri de plată, iar până în prezent s-au rezolvat circa 6,6%, respectiv 3.821 de dosare, în valoare totală de 22,5 milioane de euro, conform datelor ASF. Pentru a fi posibilă plata despăgubirilor, a fost nevoie de o modificare legislativă care s-a făcut imediat după falimentul City Insurance și fără de care ar fi rămas fără bani cei aproape 60.000 de șoferi păgubiți în urma accidentelor pentru care nu au fost vinovați. Aceștia ar fi trebuit să aștepte cel puțin până în primăvara anului 2022. Această modificare constă în faptul că plățile pot începe la 60 de zile după ce decizia ASF de a ridica licența unei companii este publicată în Monitorul Oficial, prevederea inițială fiind pentru plata după ce falimentul ar fi fost statuat definitiv de o instanță de judecată.
Speranțe de la actuala conducere a ASF
Din cele 60.000 de cereri de plată, aproximativ 15.000 de dosare de daună scadente și neachitate încă de FGA sunt ale membrilor COTAR, confederația are ca membri firme de transport și service-uri auto. Reprezentanții confederației spun că sunt optimiști în privința plăților care se vor putea face până la vară, dacă se păstrează condițiile de până acum. Aceștia mai spun că reforma din acest sistem trebuie neapărat să fie continuată, pentru a nu mai exista astfel de crize precum cea provocată de falimentul City Insurance, după un prim faliment răsunător al firmei Astra Asigurări. „În 2022 trebuie continuată curățenia din piața de asigurări începută anul trecut. Cei 10.000.000 de romani plătitori de polițe de asigurare trebuie să-și recapete încrederea în piața de asigurări și mai ales în ASF. Dacă ar fi să dau o notă FGA-ului pentru activitatea de până acum, i-aș da nota 9, într-o piață de asigurări a repetenților. Dacă FGA își va păstra buna direcție pe care se află în prezent, va spăla mult din imaginea hidoasă a pieței de asigurări din România”, spune Florin Pandele, vicepreședintele COTAR, având chiar el peste 1.000 de dosare depuse la FGA. Acesta mai spune că vechea conducere a ASF a făcut posibile dezastre financiare precum cel al City Insurance, dar mai anunță că un alt mare asigurător care a preluat o cotă importantă din piața RCA are probleme și mai grave. „Președintele ASF a făcut notă discordantă și a început asanarea pieței de asigurări, iar noi considerăm că ar trebui să o continue în același fel, cu același curaj și aceeași bună-credință manifestate până acum. Așteptăm publicarea rezultatelor auditului BSR al pieței de asigurări, pentru a afla adevărata soliditate financiară a pieței de asigurări din România”, mai spune reprezentantul COTAR.
Un alt pericol pentru piața polițelor RCA
De altfel, COTAR a anunțat, în ultimii doi ani, că nu numai City Insurance, ci și Euroins are mari probleme. Despre aceste probleme vorbește și avocatul Gheorghe Piperea spune că în piața asigurărilor se poate observa o fraudă financiară repetată, cu același mod de operare, și trei mari „campioni” ai acestei piețe, care se observă în falimentele care s-au succedat din 2016 încoace. „Mă refer la Astra Asigurări (în faliment), la City Insurance (cu autorizația de funcționare ridicată de ASF, deci în faliment virtual) și la Euroins (cu amenzi colosale date de ASF pentru lipsă de capital, deci în faliment virtual). Toate aceste cazuri seamănă între ele până la identitate. Piața polițelor RCA este ca o vacă de muls, pentru că extrage din economie munți de cash. Banii extrași sunt basculați în grupul de companii ale patronilor sau în conturile off shore ale unor reasigurători-fantomă, care nu plătesc niciodată nimic (cu atât mai puțin taxe, impozite și contribuții în România), întrucât daunele nu sunt plătite victimelor accidentelor de circulație nici la timp, nici integral”, explică avocatul. Acesta se întreabă dacă nu cumva echipa de vânzări RCA de la Astra Asigurări a fost translatată la City Insurance și la Euroins, pentru că seamănă foarte mult între ele cele trei modele falimentare. „Dacă nu echipele, măcar păpușarii sunt aceiași. În mod normal, nu numai ASF, ci și DNA și DIICOT ar trebui să verifice această vădită asemănare și acest modus operandi repetabil. Nu de alta, dar iată niște consecințe economice și sociale sistemice ale acestor fraude repetate: în primul rând, consumatorii. Toate polițele de asigurare se scumpesc (cel puțin prin creșterea contribuției la Fondul de Garantare și prin gonflarea riscului pieței), dar principala scumpire va lovi în libertatea de circulație și în independența financiară a simplilor particulari, căci polițele RCA au prețuri triple azi, în raport de prețurile de dumping practicate, de exemplu, de City Insurance”, explică Piperea.
Asigurătorul își permite luxul de a întreține zeci de mii de procese de daune anual, fie cu victimele accidentelor auto, fie cu service-urile auto, aceste demersuri fiind mai ieftine decât plata despăgubirilor. Când nu se mai poate evita această plată sau când executarea silită devine inevitabilă, ca prin minune intervine falimentul salvator, cu consecința că aceste plăți sunt efectuate din Fondul de Garantare a Asiguraților.
Gheorghe Piperea, avocat
FGA, vaca de muls a liderilor de piață
Avocatul Gheorghe Piperea explică schema de fraudă aplicată de liderii pieței asigurărilor RCA, care au provocat deja pagube enorme. Acesta arată că firmele se autofalimentează, practicând prețuri de dumping ce nu pot acoperi costurile reale ale despăgubirilor, dar la final pot intra în faliment, banii urmând a fi recuperați de la FGA, adică de la toți ceilalți plătitori. „Precizez că acest fond este alimentat cu contribuții de la ceilalți asigurători, care contribuții ne majorează nouă costul tuturor tipurilor de asigurare. Ca să mă exprim într-un clișeu corporatist, „la finalul zilei”, pentru frauda asigurătorilor faliți plătim, de fapt, noi, simplii particulari. Ugerul vacii de muls este relativ simplu de cucerit. Trebuie doar ca asigurătorul să aibă un pic de curaj de a angaja echipa potrivită”, explică avocatul. Despre acest mecanism avertizează și COTAR, în ultimii doi ani. Mecanismul funcționează astfel: „polițele de asigurare RCA sunt vândute cu prețuri mai mici decât media pieței, ceea ce face ca în scurt timp asigurătorul mufat la uger să devină principalul jucător de pe piață, creând efectul TINA (there is no alternative). Comparativ cu prețul mediu al RCA pe piață, polița vândută de asigurătorul – viitor falit este cu zeci de procente mai mic. Omul simplu, care oricum cumpără polițe RCA doar pentru că îl obligă legea, vă cumpăra polița de la X cu 300 de lei pe an și nu de la Y, Z, A, B, C etc., care pretinde 900 de lei pe an. Consumatorul polițelor de la X „știe” că, dacă îl lovește pe un alt participant la trafic, nu are nicio treabă cu service-ul și cu plata reparației, de care, nu-i așa, ar trebui să se ocupe doar asigurătorul X, că de aia încasează prime de asigurare RCA. Dar, în realitate, X nu se ocupă aproape deloc de respectiva treabă. Dacă, în mărinimia sa, se decide să își respecte obligația asumată ca asigurător, achită doar acea sumă pe care o consideră el justificată – 20% din costuri este deja prea mult. În rest, asigurătorul mufat la ugerul vacii de muls face procese, așa cum ziceam”, explică Gheorghe Piperea.