Inițiativa legislativă, semnată de 13 parlamentari USR și unul de la PSD, a fost înregistrată recent la Senat și propune, practic, deducerea cheltuielilor aferente abonamentelor la sport pentru întreținere, prevenire sau terapie, în limita a 400 de euro anual, la fel ca facilitățile acordate pentru oferirea serviciilor medicale.
Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene (2021) privind profilul de ţară, în România, speranţa de viaţă rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, cu aproape 6 ani sub media UE. Iar pandemia COVID-19 a dus la o scădere a speranţei de viaţă cu 1,4 ani, în comparaţie cu scăderea medie la nivelul UE de 0,7 ani.
Sportul prelungeşte speranţa de viaţă
Beneficiile activităţii fizice asupra organismului sunt readuse acum în discuţie, după ce, în ultimii doi ani de pandemie, practicarea sportului a fost extrem de limitată din pricina restricțiilor impuse și a măsurilor luate de autorități.
„Potrivit ultimelor studii, cei care petrec 10 ore pe zi stând jos, au şanse mai mari să devină ulterior o povară pentru sistemul medical şi îşi scurtează speranţa de viaţă”, se precizează în expunerea de motive a proiectului. Tot aici se menționează și faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-a propus ca, până în anul 2025, să reducă cu 10% sedentarismul. Astfel că OMS a făcut câteva recomandări statelor membre, legate de necesitatea exerciţiilor fizice.
- Copiii şi adolescenţii cu vârste între 5-17 ani ar trebui să efectueze cel puţin 60 de minute/zi de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă. Activitatea fizică practicată mai mult de 60 de minute pe zi va oferi beneficii suplimentare pentru sănătate. Tinerii ar trebui să includă în stilul lor de viaţă activităţi care întăresc muşchii şi oasele, de cel puţin 3 ori pe săptămână.
- Adulţii cu vârsta între 18 și 64 de ani ar trebui să practice săptămânal cel puţin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puţin 75 de minute de activitate fizică de intensitate ridicată sau o combinaţie între cele două. „Pentru beneficii suplimentare pentru sănătate, adulţii ar trebui să îşi crească activitatea fizică de intensitate moderată la 300 de minute pe săptămână sau echivalent. Activităţile de întărire a muşchilor ar trebui să fie făcute implicând grupuri musculare majore în două sau mai multe zile pe săptămână”, precizează inițiatorii.
- Chiar și persoanele cu vârsta peste 65 de ani ar trebui să facă săptămânal 150 de minute de activitate fizică moderată, iar cei cu mobilitate redusă trebuie să efectueze activităţi fizice pentru a îmbunătăţi echilibrul şi a preveni căderea, în 3 sau mai multe zile pe săptămână.
Impact pe termen lung asupra sistemului de sănătate
Beneficiile practicării sportului se regăsesc nu doar în creșterea speranţei de viaţă a populaţiei, ci are un impact pe termen lung și „asupra sistemului de sănătate al statelor ce au ales să implementeze măsuri de relaxare fiscală de încurajare a practicării sportului.
Practicarea sportului reprezintă una dintre cele mai sigure şi eficiente metode de prevenire a îmbolnăvirilor, arată inițiatorii legii, iar „costurile prevenirii bolilor cronice sunt mult reduse costurilor de tratare a acestora”.
În ciuda beneficiilor evidente pentru sănătate a activității fizice, în prezent, în România cheltuielile cu achiziționarea abonamentelor la sala de sport nu sunt deductibile fiscal.
„Abonamentele de sport oferite ca beneficii în natură şi incluse în pachete salariale, acordate de către angajatori, sunt impozitate cu 2,25% la angajator şi 41,5% la angajat. Nu există tichete de sport/fitness/wellness ce pot fi acordate de către angajatori ca beneficii extrabugetare neimpozabile”, conform notei de fundamentare, unde sunt date și câteva exemple de țări care oferă facilități fiscale pentru angajatorii care își încurajează salariații să facă sport.
Ce fac alte țări
În Belgia, spre exemplu, tichetele de sport sunt deductibile fiscal pentru angajatori şi neimpozabile pentru angajaţi într-un procent de 100%, iar în Suedia angajatorul oferă angajaţilor o sumă fixă (indemnizaţia de sănătate) pe care să o folosească pentru cheltuieli pentru exerciţii fizice şi alte forme de sănătate la alegerea lor. Aceste indemnizații sunt scutite de la plata impozitului pentru o valoare de aproximativ 472 de euro/an sau o activitate de wellness ocazională de circa 94 de euro/activitate.
În Estonia, cheltuielile de promovare a sănătăţii scutite de taxe includ, printre altele: taxa de participare la evenimente sportive publice; cheltuieli legate de utilizarea regulată a locurilor sportive și cheltuielile efectuate pentru serviciile unui terapeut de reabilitare, fizioterapeut, terapeut ocupaţional. Stimulentul fiscal se extinde şi asupra cheltuielilor de sănătate şi sport efectuate în afara Estoniei.
Dacă proiectul va fi adoptat, inițiatorii prevăd o creștere a numărului de abonați la sălile de sport în medie cu 11% pe an, de la 950.000 de abonați în anul 2022 la peste 2.400.000 de abonați în anul 2031.
Aproape jumătate din totalul deceselor din România în 2019 pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali, care includ îndeosebi activitatea fizică scăzută, alături de alți factori precum: consumul de tutun, alimentaţia nesănătoasă, consumul de alcool și poluarea atmosferică, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.