La trei ani după adoptarea protocolului de fuziune prin contopire între PNL şi PDL, marele partid al dreptei se pregăteşte să-şi aleagă liderul la Congresul care va consfinţi mariajul politic dintre cele două formaţiuni. Cum arată noul PNL după finalizarea alegerilor din teritoriu? Dintr-un total de 49 de filiale, trei sferturi sunt conduse de foşti liberali şi doar 15 de vechii pedelişti, în vreme ce rata de schimbare este de sub 50% la nivelul întregului partid.
Pe 26 iulie 2014, vechii liberali şi foştii pedelişti băteau în cuie contopirea dintre cele două formaţiuni politice. Noua denumire? Partidul Naţional Liberal. Sigla? Săgeata tradiţională a liberalilor încadrată de steluţele de pe steagul UE. PDL-ul lui Vasile Blaga renunţa atunci la numele apărut în decembrie 2007, după fuziunea dintre fostul PD şi Partidul Liberal Democrat (o facţiune desprinsă la rându-i din vechiul PNL). Fuziunea liberalilor cu pedeliştii a debutat cu o mare izbândă a dreptei la prezidenţialele din 2014 (victoria lui Klaus Iohannis în faţa candidatului PSD, Victor Ponta), însă s-a soldat cu o înfrângere usturătoare suferită la parlamentarele din decembrie 2016, atunci când noul partid a obţinut doar 20% din voturile alegătorilor. Potrivit protocolului de fuziune semnat în vara lui 2014, contopirea dintre PNL şi PDL va fi definitivată odată cu alegerile interne din teritoriu şi înscăunarea unui lider unic la Congresul din 17 iunie.
Dinozaurii şi-au păstrat puterea
După trei ani de la fuziune, filialele PNL din toată ţara şi-au ales o nouă conducere, în cadrul unui proces desfăşurat de jos în sus, adică de la bază, spre vârful piramidei. Astfel, din 49 de organizaţii liberale (41 de judeţe, Bucureşti, şase sectoare plus Diaspora), nu mai puţin de 34 şi-au ales un preşedinte provenind din vechiul PNL, în vreme ce doar 15 vor fi conduse de un fost pedelist, arată un raport al Agenţiei de Rating Politic. Dintre cei 49 de lideri ai PNL din toată ţara, doar 20 sunt nou-aleşi, 12 au fost reconfirmaţi în funcţie din perioada fuziunii, 15 se aflau în funcţie dinaintea fuziunii, iar doi au revenit într-o poziţie pe care o mai ocupaseră şi înainte de 2014. Noul PNL are cinci lideri judeţeni până în 35 de ani, cei mai tineri fiind fostul preşedinte al PNL Baia Mare, Ionel Bogdan, ales la doar 30 de ani în fruntea filialei judeţene Maramureş şi Alexandru Dănăilă (33 de ani, PNL Brăila). La polul opus se află Nicolae Robu (61 de ani, reconfirmat la Timiş) şi Mircea Hava (60 de ani, reconfirmat la Alba). Printre liberalii cu greutate reconfirmaţi în funcţie se regăsesc Raluca Turcan (Sibiu), Ilie Bolojan (Bihor), Gheorghe Falcă (Arad), Gheorghe Flutur (Suceava) sau europarlamentarul Daniel Buda (Cluj). În ciuda criteriilor de integritate, noul PNL are şi doi lideri cu probleme penale: Hubert Thuma (condamnat în 2014 la şase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie) a fost ales preşedinte al PNL Ilfov în locul lui Marian Petrache, iar fostul pedelist Marin Anton, cercetat de DNA şi DIICOT, va conduce filiala judeţeană Giurgiu.
Bolojan a bătut palma cu Orban
Surse politice susţin că săptămâna trecută, după anunţul candidaturii lui Cristian Buşoi, Ludovic Orban a avut o întâlnire cu liderul PNL Bihor, Ilie Bolojan, acesta asigurându-l pe fostul deputat de sprijinul filialelor din Ardeal. De altfel, filiala PNL Arad, care îl sprijinea pe Bolojan, a decis să-l susţină pe Orban la şefia PNL. Dacă fostul deputat va deveni liderul PNL, Bolojan ar avea asigurat un post de prim-vicepreşedinte la nivel naţional. În cursă ar putea intra în ultima clipă şi Raluca Turcan, care nu a exclus varianta unei eventuale candidaturi. De noua configuraţie a puterii în PNL va depinde în mare măsură deznodământul Congresului din 17 iunie pentru alegerea noului lider, în condiţiile în care preşedinţii de filiale îşi pot impune favoritul în faţa delegaţilor pe care-i vor aduce la Bucureşti. Chiar şi aşa, nimeni nu poate controla la sânge votul tuturor delegaţilor, tradiţia demonstrând că mulţi dintre aceştia votează independent de directiva liderului de filială.