1. „Practicarea unui sport - mai ales activitățile aerobice precum alergarea, înotul, mersul pe jos și mersul pe bicicletă - sporește irigarea cu sânge a creierului, ceea ce îmbunătățește oxigenarea creierului și transportul de nutrienți către neuroni. Acest lucru stimulează producția de BDNF, proteina care susține creșterea, supraviețuirea și funcționarea neuronilor din creier și sistemul nervos periferic (care apoi se leagă de receptori și îi ajută să-și mențină integritatea)”.
2. „Activitatea fizică are o contribuție la producția unor neurotransmițători precum dopamina, norepinefrina și serotonina, care modifică procesele neurobiologice, îmbunătățind dispoziția. Dopamina și serotonina sunt niște substanțe existente în creier care susțin sănătatea mintală și chiar stimulează secreția de BDNF. Nivelurile scăzute ale acestor neurotransmițători au fost asociate cu simptome de depresie”.
3. „Endorfinele acționează precum un analgezic natural creat în organism. Ele sunt produse în timpul activităților fizice și al altor activități precum râsul și plânsul. Cuvântul «endorfină» înseamnă «morfină endogenă» întrucât are efecte asemănătoare morfinei asupra organismului. Endorfinele contribuie la diminuarea durerii și favorizează o stare de bine sau sentimente de euforie. Reduc semnalele durerii și creează o senzație de plăcere și satisfacție”.
4. Cum putem folosi activitatea fizică pentru a ne ridica pragul stresului? „Sportul permite sistemului de gestionare a stresului din corp să devină mai adaptabil la stresul voluntar, ca să putem face față mai bine evenimentelor stresante neprevăzute, din alte domenii ale vieții”.
5. „Știm cu toții ce importanță au hobby-urile în reglarea reacției la stres. De asemenea, cunoaștem că gândurile noastre sunt extrem de puternice, iar când creierul încă se mai gândește la evenimentele stresante, percepe în continuare existența unui pericol la adresa corpului. Eh, activitatea fizică joacă rolul unei diversiuni temporare, întrucât necesită focalizare și concentrare; acest lucru ne distrage atenția de la gândurile negative și ruminația asociate cu depresia, oferindu-i creierului timp să se refacă. Activitatea fizică ne ajută să întrerupem ciclul tiparelor de gândire negativă prin faptul că, în esență, ne «resetează» gândurile”.
6. „Activitatea aerobică mărește numărul mitocondriilor din creier și corp. Mitocondriile sunt centralele electrice ale celulelor, responsabile cu producția de energie în absolut fiecare celulă din organism. Acest lucru are un rol crucial în privința sănătății și funcționării celulelor. Mitocondriile generează adenozin-trifosfat (ATP), cea mai elementară formă de energie din organism; o putem considera un fel de valută energetică. Producția adecvată de ATP este importantă pentru a menține funcționarea optimă a creierului și a fost asociată cu îmbunătățirea dispoziției și a clarității mentale. Mitocondriile joacă un rol și în metabolismul neurotransmițătorilor”.
Reducerea stresului oxidativ
Tot aici: „Menținerea unor niveluri adecvate de neurotransmițători precum serotonina și dopamina este esențială pentru reglarea dispoziției. O disfuncție a proceselor mitocondriale poate perturba nivelurile neurotransmițătorilor, ducând la tulburări de dispoziție. De asemenea, mitocondriile sunt implicate în gestionarea stresului oxidativ și a inflamației celulare. Stresul oxidativ cronic și inflamația cronică au fost asociate cu diverse probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate. Prin urmare, îmbunătățirea funcției mitocondriale poate reduce stresul oxidativ și inflamația, cu efecte benefice asupra dispoziției”.
7. „Volumul materiei cenușii poate fi modelat și modulat prin intermediul activității fizice. S-a demonstrat că activitatea fizică regulată, atât sub forma exercițiilor aerobice, cât și a antrenamentului de rezistență, favorizează neuroplasticitatea. Exercițiile aerobice au fost asociate cu un volum mai mare al materiei cenușii în zone esențiale asociate cu învățarea și memoria, cum ar hipocampul. Exercițiile fizice încurajează producția de miokine, care contribuie la creșterea și menținerea neuronilor, susținând astfel longevitatea și integritatea creierului. Acest lucru are beneficii pe numeroase planuri, de la modul în care învățăm lucruri noi la procesul de îmbătrânire, sănătatea creierului și longevitate”.
8. Antrenamentul neuromotor, care implică exerciții ce îmbunătățesc coordonarea, echilibrul, agilitatea și propriocepția, stimulează neuroplasticitatea. Activitățile de acest gen încurajează creierul să creeze și să întărească aceste conexiuni. Studiile arată că antrenamentul neuromotor poate contribui chiar și la prevenirea afecțiunilor neurodegenerative, reducând riscul declinului cognitiv”.
„Endorfinele acționează precum un analgezic natural creat în organism. Ele sunt produse în timpul activităților fizice și al altor activități precum râsul și plânsul”, Nicole Vignola, neurocercetătoare
Activitatea fizică are o contribuție la producția unor neurotransmițători precum dopamina, norepinefrina și serotonina, care modifică procesele neurobiologice, îmbunătățind dispoziția”, Nicole Vignola