Jurnalul.ro Ştiri Politică Șefa DNA ar trebui să se prezinte la audieri, dar nu neapărat

Șefa DNA ar trebui să se prezinte la audieri, dar nu neapărat

de Sînziana Duţă    |   

Curtea Constituțională a României arată că este firesc ca o persoană citată să se prezinte şi să răspundă solicitărilor unei comisii de anchetă, însă refuzul de a furniza informaţiile şi documentele solicitate nu constituie o infracţiune. Recomandările CCR apar în contextul controverselor declanşate de refuzul repetat al şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta la audieri în Comisia care anchetează alegerile din 2009.

Laura Codruţa Kovesi a refuzat de trei ori la rând invitaţia Comisiei parlamentare care anchetează presupusa fraudare a finalei prezidenţiale din 2009. Şefa DNA a cerut ultima dată un punct de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii, iar preşedintele CSM Mariana Ghena i-a transmis că apre-cierea în concret a necesităţii şi oportunităţii prezenţei în faţa Comisiei aparţine procurorului-şef al DNA, iar CSM nu interpretează decizii ale Curţii Constituţionale. CCR a publicat însă motivarea deciziei prin care a respins o sesizare depusă de PNL şi USR după modificarea în Parlament a Regulamen-tului Camerei Deputaţilor şi a Regulamentului activităţilor comune, stabilind că „este firesc ca persoana citată să se prezinte şi să răspundă solicitărilor comisiei”. „Constatarea şi stabilirea abaterilor disciplinare este, însă, de resortul exclusiv al titularului acţiunii disciplinare”, a mai decis CCR. Judecăorii constituţionali au explicat că o comisie parla-mentară de anchetă nu poate avea astfel de competenţe în cazul în care persoana citată nu îşi îndeplineşte aceste obligaţii. Mai mult, refuzul persoanelor invitate de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia comisiei alte documente sau mijloace de probă deţinute „nu constituie infrac-ţiune”, iar „organele de urmărire penală nu pot fi sesizate pentru acest refuz”, a stabilit CCR. Curtea a mai reţinut că scopul unei anchete parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care ţin de competenţa autorităţilor publice aflate sub control parlamentar, ci de a veri-fica împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele cercetate.

„Aceste comisii anchetează/ verifică fapte sau împrejurări, şi nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existenţei sau inexistenţei faptelor pentru care a fost creată comisia prin mijloace de cercetare şi documentare parlamentară. Prin urmare, activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangenţă cu o anchetă judiciară”, se arată în motivare.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri