Anul 2017 a fost un an greu pentru pacienţii români. În ultimele 12 luni, sistemul medical a fost marcat nu atât de scandaluri răsunătoare, cât mai degrabă de crize neasumate sau, mai rău, total ignorate de autorităţi. Modul în care ministrul Sănătăţii şi celelalte persoane responsabile au gestionat problemele din Sănătate a afectat serios accesul românilor la tratamente, iar consecinţele sunt grave. Numărul îmbolnăvirilor de rujeolă din ţara noastră a depăşit 10.000 de cazuri, România înregistrând şi un record de decese cauzate de această boală aparent banală.
Problemele tehnice ale softului cumpărat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) continuă să blocheze sistemul medical, doctorii continuă să plece din ţară, iar medicii de familie ameninţă cu blocarea asistenţei medicale primare, revoltaţi că sunt din nou țapi ispășitori pentru greșeli care nu le aparțin.
Cardul e mai mult blocat, CNAS merge pe burtă
Deşi cardul de sănătate este obligatoriu de mai bine de doi ani şi jumătate, sistemul informatic al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) continuă să se blocheze, frecvent, paralizând sistemul medical. Ceea ce s-a schimbat este atitudinea celor responsabili: merg pe burtă. La începutul lunii noiembrie, de exemplu, după mai multe luni în care totul pătea că merge ca uns, CNAS a anunţat indisponibilitatea platformei informatice, pentru trei ore. Însă, medicii au reacţionat revoltaţi, spunând că este a șasea zi lucrătoare în care nu merg sistemele informatice, şi că „CNAS refuză în continuare să își asume eșecul și nefuncţionalitatea platformei”. „Refuzând să comunice public acest lucru rezolvă economii importante în sistem, mulți dintre pacienți refuzând să aibă răbdare (și pe bună dreptate), adică își achită cu preț întreg consultațiile și rețetele. Neasumându-și nefuncţionalitatea, pe lângă faptul că dovedește o crasă lipsă de respect față de milioane de asigurați plătitori și mai bine de o sută de mii de medici și asistenți, permite cu bună știință imputarea ulterioară a acestor servicii, așa cum face de mult, tot medicilor!”, a avertizat dr. Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină de Familie (SNMF).
Blocarea asistenţei medicale primare
Anul se încheie tot în note de scandal. Medicii de familiei au anunţat că nu vor mai semna contractul-cadru cu CNAS, de la 1 ianuarie 2018, blocând, astfel, activitatea, supăraţi că problemele lor sunt ignorate constant de autorităţi. În noiembrie, medicii au ieşit în stradă, alături de pacienţii, nemulţumiţi de subfinanţarea cronică şi birocratizarea excesivă asistenţei medicale primare din România, precum şi de faptul că, practic, sunt puşi în imposibilitatea de a-şi face meseria de doctori.
Exodul medicilor atinge noi culmi
Salariile grase, de până la 3.600 de euro, promise medicilor de actualii guvernanţi nu au reuşit să stopeze exodul medicilor, aşa cum preziceau liderii PSD la începutul anului. Unităţile sanitare din aproape toată ţara - dar mai ales cele din opraşele mici - se confruntă cu o criză acută a medicilor, nereuşind să mai acopere gărzile cu specialişti şi, de multe ori, nici măcar cu rezidenţi. Dacă, în primăvară, ministrul Sănătăţii estima (pentru că nu există cifre exacte, oficiale) că numărul medicilor care au plecat să-şi exercite profesia peste hotare era de aproximativ 12.000, ultimele statici relevă date îngrijorătoare. Un studiu al Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii, publicat zilele trecute, arată că aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franţa).
Nereguli la Rezidenţiat
Nici examenul de rezidenţiat din acest an nu a trecut fără scandal. După susţinerea examenului, care s-a desfăşurat sub forma unui test-grilă cu 200 de întrebări, mai mulţi tineri au reclamat că au obţinut punctaje mult prea mici şi, la o simplă verificare, s-a constatat că grilele-barem erau greşite. În cele din urmă, Ministerul Sănătăţii a decis ca toate lucrările celor peste 2.500 de candidaţi din Bucureşti să fie recorectate.
Mega-scandal de corupţie la Casa de Asigurări de Sănătate
La finalul verii, un mega-scandal de corupţie a zguduit sistemul de sănătate, cel al dosarelor fictive pentru îngrijirile la domiciliu. În timp ce bolnavilor aflaţi în faza terminală sau imobilizaţi la pat li se spunea că „nu mai sunt bani”, șefii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate dar şi de la cea a municipiului Bucureşti (CASMB), instituţii care ar trebui să gestioneze banii asiguraţilor în interesul acestora, girau afaceri ilegale şi făceau decontări fictive. Procurorii DNA au arestat preventiv 16 persoane - printre care şi fostul şef al CNAS, Marian Burcea - din cauza că au decontat ilegal servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu, prejudiciind bugetul Casei cu 3 milioane de euro. Unul dintre cei arestaţi ar fi recunoscut faptele, povestind că schema funcţiona din 2015. Fostul şef al CNAS este acuzat că a fost înştiinţat cu privire la fraudarea bugetului instituţiei, dar a închis ochii.
Epidemia care a speriat Europa
Cu cele peste 10.000 de îmbolnăviri şi 36 decese cauzate de rujeolă, pe fondul nevaccinării, România a speriat nu numai Europa, ci şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Încă din primăvară, când numărul îmbolnăvirilor nu era nici măcar la jumătatea cifrei actuale, un raport al OMS arăta că România adăposteşte cel mai mare focar de rujeolă din Europa, organizaţia somând totodată autorităţile responsabile din ţara noastră să ia urgent măsuri pentru stoparea epidemiei.
În ciuda acestei situaţii alarmante, Ministerul Sănătăţii nu a asigurat o aprovizionare eficientă cu vaccinuri RRO, preferând tot timpul să arate cu degetul către campanile anti-vaccinare, în loc să se sigure că serurile necesare imunizării copiilor nu mai ies din ţară. Abia spre finalul anului, după ce scandalul a izbucnit în presă, Ministerul Sănătății a început procedurile pentru suspendarea exportului paralel de vaccinuri şi de notificare a Comisiei Europene.
Criza imunoglobulinei, la Parchetul General
De mai bine de şase luni, spitalele din România au rămas fără imunoglobulină, tratament vital pentru bolnavii care suferă de imunodeficienţe primare şi de boli autoimune. Ministrul Florian Bodog a ignorat constant problema - în ciuda numeroaselor notificări, semnale de alarmă, trase atât de medici, cât şi de pacienţii care au protestat în faţa Ministerului Sănătăţii – primele măsuri fiind luate abia după decesul unei paciente din Alba Iulia. Pasivitatea autorităţilor din în privinţa dispariţiei acestor medicamente vitale de pe piaţa autohtonă a fost sancţionată de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), care a anunţat că sesizează Parchetul General cu privire la modul în care ministrul Florian Bodog şi celelalte persoane responsabile au gestionat criza imunoglobulinei, criză care a dus la moartea femeii. Lipsa de reacţie a ministrului Sănătăţii a fost taxată şi de o persoană din Australia, care a iniţiat o petiţie online adresată Comisiei pentru Drepturile Omului a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), petiţie semnată deja de circa 40.000 de oameni din toată lumea.
Şi Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la absenţa imunoglobulinei de pe piaţa medicamentelor, luând în calcul „posibila încălcare a art. 22, art. 34 şi art. 49 din Constituţia României privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, dreptul la ocrotirea sănătăţii şi protecţia copiilor şi a tinerilor”.
Căderea chirurgului Mihai Lucan
În prag de Crăciun, profesorul universitar Mihai Lucan, fostul șef al Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca în perioada 2000-2017 şi unul dintre dinozaurii sistemului medical autohton, a fost reţinut împreună cu fiul său, Valeriu Ciprian Mihai Lucan, de către procurorii DIICOT, într-un dosar de delapidare şi constituire a unui grup infracţional organizat. Potrivit procurorilor, prejudiciul se ridică la un milion de euro. În prezent, urologul Mihai Lucan şi fiul său sunt cercetaţi sub control judiciar.
Potrivit unui studiu recent, şapte din 10 medici a avut cel puțin odată intenția de a pleca să muncească peste hotare şi mai grav este că patru din 10 medici rezidenţi au şi făcut demersuri în acest sens, în ultimele şase luni.