Singurele excepții acceptate sunt constituirea de grupe, clase sau unități de învățământ de către elevii sau studenții aparținând unui grup etnic, care doresc predarea în limba maternă. Acesta este și motivul pentru care, la vot, în Senat, toți parlamentarii UDMR prezenți au votat pentru adoptarea legii, iar toți cei 11 senatori AUR au votat împotrivă. Interesant este că un grup de 41 de senatori, dintre care 40 de la PSD, s-au abținut de la vot.
Legislația în vigoare, care reglementează prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, este completată, prin acest proiect de lege adoptat de Senat, cu mai multe articole, potrivit cărora „este interzisă segregarea la toate nivelurile de învățământ din România”. „Segregarea în învățământ este o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al antepreșcolarilor, școlarilor, elevilor sau studenților la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane”, mai precizează actul normativ.
Legea introduce definiția exactă a fenomenului de segregare în învățământ: „Constituie segregare în învățământ și se sancționează contravențional, separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor sau studenților în unități de învățământ, grupe – clase – clădiri – altele, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, religie, handicap, boală cronică necontagioasă, apartenență la o categorie defavorizată, statut socio-economic al familiilor, mediu de rezidență, performanțe școlare, frecventare sau nefrecventare a unui ciclu de educație timpurie, prin care se restrânge, se înlătură recunoașterea, folosința sau exercitarea, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul învățământului”. Amenzile, în acest caz, pot ajunge și până la 100.000 de lei.
Excepții clasele sau școlile cu predare în limba maternă
O altă modificare a cadrului normativ în vigoare constă în aceea că orice comportament discriminatoriu, prevăzut de Ordonanța de Urgență 137/2000, inclusiv segregarea în învățământ, atrage răspunderea civilă, contravențională sau chiar penală. Iar, în vederea prevenirii faptelor de segregare, Ministerul Educației are obligația de a informa instituțiile de învățământ despre prevederile prezentei ordonanțe și să organizeze periodic instruirea personalului didactic și didactic auxiliar în materia prevenirii și combaterii segregării.
Există și câteva excepții de la aceste reguli, instituite prin proiectul de lege în discuție. Astfel, „nu constituie segregare în învățământ pe criteriu etnic când se constituie clase- grupe- unități de învățământ formate preponderent sau doar din cursanți cetățeni români aparținând unei minorități naționale, în scopul predării în limba maternă a acelei minorități naționale sau în sistem bilingv”.
De asemenea, „nu constituie segregare în învățământ înființarea și funcționarea, în condițiile legii, a unităților de învățământ special”.
Inițiator, un deputat de la Minorități
Conform expunerii de motive, semnată de deputatul Cătălin Zamfir Manea, de la Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, spre deosebire de actuala reglementare, statuată prin Ordinul Ministrului Educației 6134/2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ, prin care se interzice segregarea școlară în învățământul preuniversitar, noua reglementare interzice segregarea la toate nivelurile de învățământ, stabilite prin Legea Educației Naționale nr. 1/2011.
„La nivel social, prin numeroase documente de analiză națională, europeană și internațională, se constată că segregarea în școli este încă o realitate a societății în care trăim. Pentru că segregarea are drept victime copii și tineri, în special, interzicerea fenomenului reprezintă unul dintre punctele de interes asupra cărora cu toții trebuie să ne aplecăm”, precizează deputatul Manea. Acesta adaugă că segregarea este o problemă care afectează în mod direct școlarizarea copiilor din grupurile vulnerabile, în special a copiilor romi.
Doar 57 de voturi „pentru”. AUR a votat împotrivă. 41 de senatori nu au votat deloc
Proiectul de lege a fost susținut, cu semnături, de 35 de deputați și senatori de la PSD, PNL, UDMR, grupul Minorităților Naționale. Pe listă, se regăsește o singură semnătură de la USR, aceasta aparținând fostei șefe a Senatului, Anca Dragu.
Interesant este că, în avizul favorabil acordat de către Consiliul Economic și Social (CES), se face, totuși, observația conform căreia „legislația în vigoare este suficientă și acoperitoare”. De asemenea, legea a fost avizată favorabil și de către Consiliul Economic și Social.
Ei bine, Legea a ajuns la vot, în Senat, ca primă cameră sesizată, la data de 31 octombrie 2022. Dintre cei 112 senatori prezenți, au votat „pentru” adoptarea proiectului de lege doar 57 de parlamentari (27 de la PNL, 2 de la PSD, 5 de la UDMR, 3 neafiliați și 20 de la USR). Împotriva proiectului de lege au votat 11 senatori AUR, unul de la PSD (este vorba despre Ion Rotaru) și doi neafiliați (Evdochia Aelenei și Diana Șoșoacă). S-au abținut de la vot 40 de senatori PSD și liberalul Eugen Țapu Nazare.
Cu acest vot, legea a fost adoptată, iar, la data de 2 noiembrie, a fost înaintată Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Comisia pentru Drepturile Omului, Comisia pentru Învățământ și Comisia Juridică au termen să depună raportul final până în data de 21 noiembrie.