Punem pe masă legume și fructe, dar puțini se gândesc la sămânța care le-a generat. Industria semințelor pentru culturi este una fabuloasă la nivel mondial. Am îndrăzni să spunem că viitorul alimentar al lumii depinde de aceste material genetic atât de valoros.
Importăm la greu ce am putea produce
Suntem și la acest capitol cu mult în urma țărilor care au înțeles rapid potenţialul afacerii, dar și importanța unui astfel de monopol măcar în țara ta. Costel Vânătoru, șeful Stațiunii de cercetare Legumicolă de la Buzău, spune că statul român a uitat să finanțeze cercetarea pentru ca România să producă și ea mai mult semințe hibride. “Primăvara fermierii cheltuie în jur de 30 de milioane de euro pentru sămânța hibridă din import. Dacă am produce aici, aceasta ar fi de 10 ori mai ieftină decât cea de import.” La nivel mondial, Olanda este de departe cel mai mare importator de semințe. Vin tare din urmă pe această piață Israelul și Franța. La soiurile hibride de seră, de exemplu la tomate, prețul unui kilogram de sămânță ajunge și la 200.000 de lei. Chiar mai mult decât kilogramul de aur de 24 de karate. Ceea ce înseamnă că adevăratul aur al viitorului sunt aceste bănci genetice, față de care România nu are niciun fel de preocupare.
Semințe contrafăcute peste tot
Costel Vânătoru știe că pe piață se vând nenumărate soiuri de semințe care nu au legătură cu știința. “Se vând în mod mascat, fraudulos. Sunt importate angro și ambalate în România. Am putea vorbi zile întregi despre drumul semințelor. Cert este că avem foarte multă sămânță piratată, iar aceasta nu ar trebui să fie pusă în brazdă. Vă dau un exemplu din Buzău. În marile supermarketuri se vând plicuri cu Varză de Buzău, dar aceasta nu are nimic în comun cu noi, cu titularii de brevet. Am reclamat asta, dar afli că în spate este un producător din Ungaria sau China care importă și ambalează aici. Ar însemna un proces internațional.”