Practic, în 2020, în acest sistem au fost înregistrate „valori aberante” ale numărului de boli similare gripei în 16 țări, cu o medie de 13 săptămâni înainte de raportarea primelor focare de SARS-CoV-2, arată un studiu recent. Deși România nu a fost inclusă în acest studiu, datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) relevă că numărul acestor afecțiuni respiratorii a crescut brusc și mult mai mult decât se așteptau epidemiologii la finalul lunii ianuarie 2020. Primul caz de COVID-19 din țara noastră a fost raportat abia o lună mai târziu.
„Sistemele de supraveghere sunt importante în detectarea modificărilor survenite în tiparele bolilor și pot acționa ca sisteme de avertizare timpurie pentru apariția focarelor de boală”, spun cercetătorii de la Universitatea din Washington (SUA), care au analizat date de rutină colectate pentru supravegherea gripei.
Sistemul global de supraveghere și răspuns la gripă al OMS (GISRS) este o rețea de centre și laboratoare din 123 de state membre ale organizației, care colectează probe respiratorii pentru a fi testate pentru gripă, iar datele din aceste laboratoare sunt centralizate prin FluNet, pentru monitorizarea tendințelor acestei boli.
Concret, în noul studiu, oamenii de știință au evaluat valorile aberante în cazul bolilor similare gripei (influenza like illness - ILI), dar care au avut teste negative la gripă, în prima parte a anului 2020, comparativ cu tendințele din ultimii cinci ani în rândul a 28 de țări cu supraveghere ILI stabilită și o incidență ridicată a COVID-19.
Polonia și Spania, printre țările cu cele mai mari decalaje
Astfel, echipa a constatat că, în 16 țări, valorile aberante din acest set de date au precedat primele vârfuri raportate de COVID-19, cu un timp mediu de 13,3 săptămâni. Cele mai vechi astfel de date neobișnuite au avut loc în săptămâna 13-19 ianuarie 2020 – în Polonia, Spania, Peru și Filipine. În SUA și Marea Britanie, valorile aberante din setul de date au fost detectabile în săptămâna 9-15 martie 2020, cu 4 până la 6 săptămâni înainte de prima săptămână a vârfului de COVID-19 raportat. În unele țări s-au înregistrat perioade de întârziere de peste 20 de săptămâni, potrivit medicalxpress.com.
În special în țări cu venituri mici și medii, decalajul dintre valorile aberante detectate și vârfurile de COVID-19 a depășit 12 săptămâni, spun cercetătorii.
Potrivit autorilor studiului, aceste valori neobișnuit de mari pot reprezenta răspândirea nedetectată a COVID-19 la începutul anului 2020, deși o limitare este că nu a fost posibilă evaluarea pozitivității SARS-CoV-2 în această perioadă.
Utilizarea unui sistem automatizat de monitorizare a acestui tip de date ar fi putut informa țările cu privire la răspândirea rapidă a unui nou agent patogen la începutul anului 2020 și, implicit, ar fi putut influența răspunsurile naționale și globale la SARS-CoV-2, conchid cercetătorii.
„În primul an al pandemiei de COVID-19, am constatat creșteri ale cazurilor de boli respiratorii non-gripale înainte de primele focare majore de COVID-19 raportate, sugerând că boala COVID-19 s-ar fi putut răspândi mult mai repede decât s-a raportat inițial la nivel global. Propunem utilizarea urmăririi automate a bolilor respiratorii în rețelele de supraveghere existente, pentru a identifica noi focare în timp real ca un tip de sistem de avertizare timpurie”, spune Natalie Cobb, autorul principal al studiului.
Studiul poate fi citit aici: https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1004035
Aproape 50.000 de boli similare gripei, în România, în sezonul 2019-2020
Potrivit unui raport realizat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, în care este analizată evoluţia gripei și a infecţiilor respiratorii, în sezonul 2019-2020 „au fost raportate 49.566 de cazuri ILI (n.r. - cazurile clinice compatibile cu gripa), de 2,1 ori mai multe comparativ cu cele din sezonul precedent (23.727 ILI)”, iar dintre acestea, doar 1.489 au fost confirmate cu virusuri gripale. După cum se poate observa și în grafic, o creștere bruscă a bolilor respiratorii care se manifestă ca o gripă a avut loc în săptămâna S 05 (27 ianuarie – 2 februarie 2020). Și în raportarea săptămânală, epidemiologii INSP notau la momentul respectiv că „s-a înregistrat o creștere foarte mare (de peste 99%) a numărului de îmbolnăviri față de nivelul așteptat”, iar rezultatele studiului de mai sus ar putea explica datele neobișnuit de mari. Primul caz de infectare cu SARS-CoV-2 din țara noastră a fost raportat abia pe 26 februarie 2020.
Coronavirusul SARS-CoV-2 a fost raportat pentru prima dată la sfârșitul lunii decembrie 2019, în Wuhan, China, iar în următoarele luni virusul s-a răspândit rapid pe tot globul, OMS declarând pandemie pe 11 martie 2020. În primele săptămâni ale pandemiei, testele de diagnosticare au fost limitate, iar ratele scăzute de testare au dus la o sub-detectare a cazurilor, contribuind la răspândirea globală, în special în țările cu venituri mici și medii, care nu au avut acces la aceste teste.