Trei parlamentari AUR și senatorul social-democrat Gabriel Mutu, inițiatorii acestui proiect, doresc să introducă același regim reparatoriu și pentru românii care au fost luați prizonieri, pe motive politice, de partea germană, după data de 23 august 1944, când România a întors armele împotriva nemților. Forma actuală a legii prevede acordarea de drepturi și despăgubiri doar victimelor politice ale sovieticilor. Legea a fost avizată favorabil, însă a intrat, la vot, în Senat, cu raport de respingere. Picat, proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
În legea actuală privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, s-a strecurat o mare lacună legislativă, o discriminare, pentru cei care au fost prizonieri de război, luați de partea germană după întoarcerea armelor, la 23 august 1944.
Conform Constituției, prizonierilor luați de partea germană după data de 23 august 1944 li s-a creat o mare nedreptate, având în vedere că și aceștia au luptat pentru independența, integritatea și suveranitatea României.
Astfel, proiectul de lege vizează modificarea și completarea articolului care prevede, în acest moment, compensarea doar pentru cei care au fost luați prizonieri de către partea sovietică, fără a se lua în considerare și cei care au fost luați prizonieri de către partea germană, după august 1944. „Este necesară eliminarea oricăror discriminări sau diferențe de tratament pentru persoanele care au fost constituite în prizonieri, după data de 23 august 1944, atât de către partea sovietică, cât și de către partea germană, în perioada cuprinsă între 23 august 1944 și 9 mai 1945 sau chiar după această dată, care marchează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, susțin inițiatorii.
Despre ce drepturi este vorba
Decretul-Lege 118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, prevede că se constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi (…) timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice a executat o pedeapsă privativă de libertate sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare pentru infracțiuni politice, a fost privată de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de organele de represiune, a fost internată în spitale psihiatrice, a avut stabilit domiciliu obligatoriu, a fost strămutată într-o altă localitate sau a participat în acțiuni de împotrivire cu arma în mână și de răsturnare prin forță a regimului comunist până la data de 31 decembrie 1964.
Modificările propuse
Ei bine, proiectul de lege introduce prevederea că de aceleași drepturi beneficiază și persoana care a fost constituită în prizonier de către partea sovietică sau de către partea germană, după data de 23 august 1944, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reținută în captivitate după încheierea armistițiului sau a războiului.
Proiectul de lege mai vizează că, pentru persoanele care au fost constituite în prizonieri de către partea germană în perioada 23 august 1944 – 9 mai 1945, fiind constituite ca atare înainte de această dată, au fost reținute în captivitate după încheierea armistițiului sau a războiului, se stabilește o sumă fixă, cu titlu de despăgubiri reparatorii, calculată în baza Decretului-Lege 138/1990, prin asimilarea prizonierilor români luați de către partea germană cu prizonieri români luați de către partea sovietică, sumă ce urmează a fi acordată o singură dată, la începutul acordării despăgubirilor.
Cum a arătat votul în Camera superioară a Parlamentului
Atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis, încă din luna august a acestui an, avize favorabile proiectului de lege. Însă, la 27 septembrie, Comisia pentru Muncă, Familie și Protecție Socială a Senatului – comisie raportoare la nivelul primei camera sesizate – a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere, cu amendamente respinse.
Ulterior, la data de 19 octombrie, raportul de respingere a fost supus votului Plenului Senatului. Din cei 106 senatori prezenți, au votat pentru adoptarea raportului de respingere 74 de senatori (de la PNL, PSD, UDMR și neafiliați) și numai 15 au votat împotriva raportului de respingere și, în consecință, pentru adoptarea proiectului de lege. Printre aceștia se numără și senatorul social-democrat Gabriel Mutu, care este unul dintre cei patru inițiatori. De asemenea, pentru adoptarea proiectului de lege a votat un singur senator USR. Este vorba despre Claudiu Marinel Mureșan, restul colegilor săi votând pentru respingerea legii.
În 24 octombrie, proiectul de lege a fost prezentat Biroului Permanent al Camerei Deputaților – for decizional, fiind transmis, pentru raport final, Comisiei pentru Muncă și Protecției Sociale. Aceasta are termen să depună raportul până pe data de 16 noiembrie 2022.